În urma bilanțului realizat de Besmax Pharma Distribution la finalul anului 2020, există 5 vești bune cu privire la colectarea de plasmă convalescentă în România.
Astfel, în ultima lună de zile s-a dublat numărul de donatori de plasmă convalescentă (2.343 de persoane, față de 1.275 de persoane în luna anterioară), s-a triplat administrarea de plasmă convalescentă în spitalele care tratează pacienți COVID-19 (3.178 de doze administrate în ultima lună, față de 1.231 de doze administrate în luna precedentă) și s-a redus substanțial rata mortalității pacienților (de la 40% în rândurile pacienților cu forme grave ale bolii la sub 25%, în condițiile administrării timpurii a plasmei). De asemenea, există 10 centre de transfuzie din România care colectează plasmă convalescentă peste media națională ((Arad, Argeș, Bistrița, Brașov, Buzău, Galați, Hunedoara, Maramureș, Ploiești, Zalău), în timp ce 17 spitale COVID-19, dintre cele 53 desemnate, sunt responsabile pentru administrarea a circa 65% din cantitatea colectată de plasmă convalescentă.
Există în același timp și 5 vești rele în legătură cu colectarea de plasmă convalescentă. Cea mai mare problemă rămâne faptul că doar 20% dintre ex-pacienții COVID-19 care vor să doneze plasmă reușesc efectiv acest lucru. De asemenea, doar 2 din 10 pacienți români cu forme severe de COVID-19 primesc tratamentul cu plasmă, restul neavând acces din cauza cantităților reduse colectate. Media de așteptare pentru primirea dozei de plasmă convalescentă este de 52 de ore, deși recomandarea standard pentru tratament este de maxim 48 de ore de la decizia medicului curant. În plus, România colectează ineficient plasma convalescentă (doar 1,6 doze / donare), de vină fiind insuficiența aparatelor de plasmafereză din centrele de transfuzie. E de notat și faptul că Ministerul Sănătății are întârzieri mari în respectarea obligațiilor asumate prin protocolul de donare a echipamentelor de plasmafereză, semnat în primăvară cu Besmax Pharma Distribution (în special obligațiile de raportare a datelor, de realizare a unei campanii de informare și de creare a unui registru al donatorilor).
În acest context, BPHD trage un nou semnal de alarmă în legătură cu nevoia reformării sistemului de transfuzie sanguină din România, care este condus în mod ineficient, prezintă o rezistență înverșunată la schimbările după model european și are nevoie de personal suplimentar.