Capitala generează anual 1,1 milioane tone de deșeuri, circa 20% din cantitatea totală produsă la nivel național. Din această cantitate autoritățile au reușit să recicleze sub 8% în anul 2019. 90% din întreaga cantitate generată a fost eliminată în gropile de gunoi, în timp ce alte 2% au fost valorificate energetic.
Obiectivul anual impus pentru valorificarea prin reciclare pentru perioada 2019 - 2022 este de minim 55% din cantitatea de deșeuri generate și cel mai probabil nu poate fi atins nici în anul 2020. După anul 2022, acest obiectiv crește progresiv cu 5% anual, atingând în 2025 un grad minim de valorificare de 70% din deșeurile generate.
Instalațiile de sortare și recuperare a deșeurilor cu capacitați de milioane de tone zac nefolosite din lipsă de material.
Cu toate că în regiunea București – Ilfov, conform Master Planului pentru gestionarea deșeurilor din municipiul București, există 8 instalații de sortare a deșeurilor care au o capacitate anuală cumulată de tratare a deșeurilor de 1,3 milioane de tone, operatorii acestora declară că nu le pot opera la capacitate deoarece primăriile preferă să ducă deșeurile direct la eliminare.
Instalațiile de sortare sunt deține de operatorii de salubrizare publică URBAN (150.000 tone/an), ROSAL GRUP (55.000 tone/an), SUPERCOM (120.000 tone/an), ECOREC (400.000 tone/an) ROMWASTE SOLUTION (230.000 tone/an), 3R GREEN (90.000 tone/an), IRIDEX (90.000 tone/an), SALUBRITATE SECTOR 3 (150.000 tone/an).
Pentru fracția biodegradabilă generată de acestea există capacități de tratare acoperitoare pentru circa 50% din cantități în instalațiile de compostare.
În 2020, până în luna septembrie, cu excepția unor mici cantități de deșeuri care au ajuns la instalațiile de sortare, circa 80% cantitate de deșeuri a fost eliminată în groapa de gunoi Vidra, operată de societatea ECO SUD, singura funcțională în regiunea București-Ilfov.
Pană la sfârșitul anului 2020 primăriile au obligația să reducă cantitățile de deșeuri municipale eliminate prin depozitare în gropile de gunoi cu 60% din cantitatea generată, în caz contrar riscă sancțiuni de 50 lei/tonă. Suma datorată de primăriile de pentru această penalizare aplicată cantităților eliminate în 2020 se ridică la peste 45 milioane de lei.
Pe lângă penalizările pentru neatingerea țintelor, generatorii deșeurilor – locuitorii din București suportă, începând cu ianuarie 2019 o taxă penalizatoare de 80 lei/tonă pentru fiecare tonă dusă la groapa de gunoi. Aplicată la un procent de 80% din cantitatea generată, contravaloare taxei reprezintă 76 milioane de lei.
Este o necunoscută de ce primăriile aleg să plătească aceste penalizări în loc să sorteze și să recupereze deșeurile.
Pe lângă aspectul financiar, eliminarea deșeurilor în gropile de gunoi are și implicații negative pentru mediul înconjurător, materialele plastice, metalice și sticlele au timpi de descompunere uriași, o sticlă de plastic aruncată astăzi într-o groapă de gunoi va rămâne acolo pentru următoarele circa 33 de generații, iar o bucată de sticlă va rămâne în groapa de gunoi pe un termen nedeterminat, studiile estimând că sticla se degradează după 1–2 milioane de ani.
Aproximativ 20% din deșeurile menajere sunt ambalaje din plastic și sticlă. Avantajele reciclării sunt evidente, astfel prin reciclarea unei tone de hârtie, salvăm 17 copaci, iar reciclarea unei conserve de aluminiu economisește suficientă energie pentru a ține pornit un televizor aproximativ 3 ore.
Eliminarea deșeurilor direct în gropile de gunoi este ilegală încă din 2017. Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri.
Ministrul Mediului, Costel Alexe: De vină este administrația Bucureștiului!
„Din nefericire, nu avem astăzi soluţii concrete propuse de administraţia Bucureştiului, drept pentru care vă spun sincer că, în perioada următoare, corespondenţa cu Comisia Europeană nu va fi una care să avantajeze România. a spus Alexe, informează Agerpres.
Acesta a adăugat că soluţia nu este ca deşeurile să fie transportate la groapa de gunoi sau la vreun incinerator, ci să fie colectate separat şi reciclate.
„Vreau să precizez ceva ce este valabil şi pentru Primăria Bucureşti, şi pentru primăriile de sector din Bucureşti, dar şi toate administraţiile publice din ţară: soluţia nu este să ducem deşeurile la groapa de gunoi sau la vreun incinerator! Soluţia pentru a scăpa România de aceste deşeuri este să colectăm separat şi să reciclăm. Soluţia nu este să ducem 92% din deşeurile Bucureştiului acolo. Bucureştiul produce anual minimum 1,1 milioane de tone de deşeuri, din care sunt reciclate doar 8,05%. Din nefericire, interesul autorităţilor publice locale de a colecta şi recicla este minim.”
În loc să sortăm, importăm!
Industria de reciclare din România depinde de gunoaiele străine, pentru că la noi nu există colectare selectivă.
Un reportaj BBC a descoperit că firmele de reciclare din România, care se ocupă de reprocesarea deșeurilor din țară, riscă să rămână fără activitate din cauza lipsei de materie primă. Din acest motiv, firmele importă deșeuri selectate din țări precum Marea Britanie.
Rămâne un mister de ce autoritățile locale preferă să ducă toate deșeurile la groapa de gunoi și să plătească penalități pentru neatingerea țintelor, în timp ce instalațiile de sortare și valorificare zac neutilizate și valorificatorii importă deșeuri și materiale reciclabile recuperate în alte țări.
