„Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice.Sărbătoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele“, spun etnologii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.
Ajunul Bobotezei este una dintre cele mai importante zile din an, iar în această zi se ține post tocmai pentru că a doua zi, creștinii să primească credință Agheasma Mare.
Tradiții și obiceiuri în Ajunul BobotezeiTraditia spune cã în Ajunul Bobotezei creștinii pregătesc o masă asemănătoare cu masa din Ajunul Crãciunului.
În Ajunul Bobotezei se ține post negru, nu se mãnâncã si nu se bea nimic. Tot în această zi, preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta.
Fetele nemăritate ar trebui să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care stropește preotul și să-l pună sub pernă pentru a-și visa ursitul.
Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic.
În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.
Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.