Agenţia Americană a Medicamentului (FDA) a validat de altfel un proces de decontaminare a măştilor N95 (pentru perosnalul medical, echivalente FFP2) prin pulverizarea cu peroxid de hidrogen.
Există şi alte metode, precum expunerea la temperaturi mari sau iradierea cu ultraviolete.
"Dar asta nu este practic pentru particule", spune Denis Corpet, microbiologist şi profesor de igienă, membru al Adios Corona, colectiv de cercetători francezi de diverse specialităţi.
Pentru a limita poluarea cu plastic generată de măştile din polipropilenă şi cheltuielile familiale, Adios Corona pledează - în contextul domestic în care oamenii nu sunt expuşi la schimbări virale comparabile cu cele ale personalului de la reanimare - pentru "metoda plicului".
Înseamnă a pune masca folosită, dacă nu este deteriorată, într-un plic din hârtie, notând data şi păstrând-o timp de şapte zile.
"Mai multe studii ştiinţifice arată că pe o mască, viruşii mor după 7 zile", spune cercetătorul Denis Corpet.
Astfel, potrivit rezultatelor unei echipe de la Universitatea din Hong Kong publicate în The Lancet, doar 0,1% dintre viruşi mai sunt detectabili pe exteriorul măştii după o săptămână.
Peter Tsai, inventator al tehnologiei de încărcare electrostatică a măştilor N95, care permite atragerea particulelor pentru a împiedica trecerea lor, este de acord cu metoda celor şapte zile.
"Pentru a limita consumul şi a proteja mediul înconjurător, aş recomanda reutilizarea măştii după şapte zile, şi asta de 5 până la 10 ori pentru populaţie", a spus el pentru AFP, citat de News.ro.
El menţionează şi posibilitatea de a pune masca în cuptor - nu foarte încins pentru a evita arderea plasticului, dar suficient pentru a ucide virusul. "Temperatura trebuie să fie controlată pentru a rămâne între 70 şi 75 grade Celsius", spune cercetătorul, la pensie, dar care s-a întors la Universitatea din Tennessee în timpul acestei crize de Covid-19.