Valentin și Valeria Uritescu s-au cunoscut în anii 60, într-un tramvai din Brăila. Fascinat de tânăra femeie pe care a văzut-o în mijlocul de transport, actorul și-a făcut curaj și a invitat-o la o prăjitură.
”Eram laborantă la combinatul de la Chișcani. Toți banii îi dădeam pe cărți, cosmetice și îmbrăcăminte. Pasionată de teatru, mă abonasem la toate premierele Teatrului Maria Filotti și nu scăpam nicio piesă transmisă la radio.
Văzusem spectacolul Sfântul Ioan, unde Valentin interpretase un personaj plin de sensibilitate și-l plăcusem foarte mult”, a povestit femeia pentru larevista.ro.
Nu se aștepta ca tocmai ea să-i atragă atenția, dar iată că s-a întâmplat. ”În tramvai mă primea mereu. Mi-am zis: Doamne, nu am eu norocul să mă agațe. Dar a coborât odată cu mine, m-a invitat la o prăjitură și m-a întrebat dacă mă poate conduce până acasă. La despărțire m-a sărutat pe obraji și mi-a părut rău că nu a făcut-o pe gură”, a mai adăugat soția lui Valentin Uritescu.
Valeria, soția lui Valentin Uritescu, este o persoană foarte discretă. Se știe că a fost laborantă în tinerețe, însă nu există detalii despre cariera pe care a avut-o.
Ea și Valentin Uritescu au împreună un fiu, pe Bogdan Uritescu (54 de ani), actor, voice-over și fost prezentator de televiziune.
Pentru sursa citată, cuplul a dat mai multe detalii despre povestea lor de dragoste. Actorul a recunoscut că i-a fost infidel în tinerețe și că a fost iertat de femeia care i-a rămas alături până în ultima clipă.
Motivul infidelităților repetate era lipsa de pasiune dintre cei doi. Cu toate acestea, iubirea dintre ei a fost foarte mare, după cum au spus cei doi.
„Între mine şi soţia mea n-a existat pasiune. Pasiune a fost ceea ce am simţit pentru cele trei femei picate ca un trăznet, ca un cutremur devastator asupra mea, fără să doresc asta, în timp ce-mi adoram soţia. Cum cea mai mare parte a oamenilor nu poate înţelege asta, nu mă mai chinuiesc să explic", declara actorul în 2017.
De cealaltă parte, Valeria Uritescu a explicat care e motivul pentru care a trecut peste slăbiciunile bărbatului iubit: ”Ca în orice căsnicie, și la noi au fost furtuni, ba chiar uragane. Dacă de fiecare dată aș fi vrut să divorțez, tot pe el l-aș fi vrut înapoi. Am înțeles de la început că în meseria lui e foarte greu să fii fidel și atunci m-am conformat.
Suferința vine oricum, indiferent de ce meserie ai avea. Toate trec într-un final, iar după aceea ai la ce te gândi și chiar povesti. În rătăcirile lui am avut și eu partea mea de vină: nu i-am răspuns felului său de a face dragoste.
Am fost și am rămas o femeie pudică. Văzându-l cât a suferit să se rupă de patimile lui, l-am iertat. Unde mai găseam pe cineva să-mi lase libertatea de a face ce vreau și toate celelalte pe care le-am avut și le am alături de el?”.