Publicaţia scrie că lupta din culise pentru desemnarea succesorului lui Jens Stoltenberg a început cu adevărat, cu accent pe femei.
În timp ce oficialii au avertizat că acestea sunt zilele de început şi că, de foarte multe ori, numele care apar primele nu supravieţuiesc negocierilor dintre cei 30 de membri ai NATO, aceştia au spus că un candidat principal a apărut la Washington: Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean şi ministru de Finanţe al Canadei.
Freeland, 54 de ani, fostă jurnalistă (care este căsătorită cu un reporter de la „The New York Times”), a fost şi ministru de Externe al Canadei. Avantajele sale sunt considerabile: vorbeşte engleză, franceză, italiană, ucraineană şi rusă; a condus ministere complicate; se pricepe la conferinţe de presă şi alte apariţii publice; şi ar fi prima femeie şi prima canadiancă care ar conduce NATO.
Statele Unite nu propun un candidat american, deoarece un general american este în mod tradiţional comandantul suprem aliat al Europei, dar este de înţeles că au o voce puternică în această alegere.
Uniunea Europeană, deloc surprinzător, ar dori ca următorul şef al NATO să provină dintr-o ţară membră - 21 dintre cele 27 de state membre ale sale actuale aparţin alianţei. Şi presupunând că Suedia şi Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri.
Deşi europenii încă nu s-au coalizat în jurul unui candidat unic, şi ei au mai mulţi candidaţi puternici care sunt femei, printre care Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, preşedintele Slovaciei, şi Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost preşedinte al Croaţiei în perioada 2015-20, a fost ambasador al Croaţiei la Washington şi a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomaţie publică.
Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu şi NATO, are un candidat în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, secretarul său pentru Apărare. Unii oficiali au sugerat că el a rămas în această funcţie în ciuda caruselului guvernamental britanic nu doar pentru a oferi stabilitate în sprijinul acordat Ucrainei, ci şi pentru a-şi spori şansele pentru postul din NATO, pe care Londra îl doreşte cu ardoare ca un alt simbol al angajamentului său post-Brexit în lume.
Persoana care va obţine postul va prelua, fără îndoială, postul într-unul dintre cele mai critice momente din istoria alianţei. Războiul din Ucraina a însemnat mai multe trupe NATO la graniţele Rusiei, potenţiali noi membri în Suedia şi Finlanda şi noi cereri de bani şi echipamente. Deşi NATO funcţionează prin consens, şeful său joacă un rol important în concilierea cererilor statelor membre şi în articularea poziţiei Occidentului în faţa unei audienţe globale.
Există probleme cu toţi posibilii candidaţi şi este, de asemenea, posibil, a sugerat un oficial NATO, ca statele membre să fie de acord să prelungească mandatul lui Stoltenberg cu încă un an. Jens Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, ceruse o prelungire de doi ani din cauza războiului şi i s-a acordat un an, sau până în septembrie anul viitor)â.
Alegerea ar putea fi, de asemenea, complicată de alegerile din primăvara anului 2024, care vor selecta o nouă conducere pentru Uniunea Europeană. Acest lucru dă startul unui proces profund competitiv între statele membre, pe măsură ce îşi împart posturile.