Finlanda, care a depus luna trecută cererea de aderare la alianţa militară occidentală NATO, are o istorie de războaie cu Rusia, deşi în prezent zona de frontieră acoperită cu păduri dintre cele două ţări este marcată doar cu semne şi linii de plastic în cea mai mare parte a lungimii sale de 1.300 km.
Guvernul finlandez se grăbeşte să întărească securitatea la graniţă, temându-se că Rusia ar putea încerca să facă presiuni asupra Finlandei trimiţând solicitanţi de azil la frontiere - aşa cum Uniunea Europeană a acuzat Belarus că a procedat la sfârşitul anului trecut când sute de migranţi din Orientul Mijlociu, Afganistan şi Africa au rămas blocaţi la graniţa cu Polonia, scrie Agerpres.
Amendamentele guvernului la lege includ o propunere de a permite concentrarea primirii cererilor de azil doar la anumite puncte de intrare.
Potrivit normelor UE existente, migranţii au dreptul de a cere azil la orice punct de intrare într-o ţară membră a UE.
Amendamentele ar permite de asemenea construirea de bariere precum garduri şi de asemenea drumuri noi pentru a facilita patrularea frontierei pe partea finlandeză.
“Mai târziu, guvernul va decide asupra barierelor de frontieră în zonele critice de la frontiera de est, pe baza evaluării poliţiei de frontieră finlandeze”, a declarat ministrul afacerilor interne Krista Mikkonen într-un comunicat.