Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) avertizează, în Buletinul nivometeorologic pentru perioada 26 februarie, ora 12,00 -27 februarie ora 20,00, despre riscul de avalanşă existent pe “pantele suficient de înclinate” din grupul montan Călimani, Bistriţei, Ceahlău, dar și în munții Rodnei. Riscul este mare, de gradul patru pe o scară de la unu la cinci. Sub altitudinea de 1.800 de metri în masivele Rodnei şi Călimani-Bistriţei este risc mai mic de producere de avalanşe, de gradul trei, pe o scară de la unu la cinci.
MUNȚII RODNEI și CĂLIMANI-BISTRIȚEI - RISC DE AVALANȘĂ DE GRAD 4
MUNȚII RODNEI. La peste 1800 m, în partea superioară a stratului se regăsesc 30-40 cm de zăpadă cu rezistență scăzută și coeziune slabă între cristale, depuși de asemenea peste un alt strat cu rezistență redusă de grosimi considerabile. Pe văi și în zonele adăpostite sunt troiene şi depozite însemnate, ce depășesc 1-2 m. În zona crestelor sunt formate cornișe și numeroase plăci de vânt. Stratul vechi de zăpadă, din profunzime, este compactat și întărit. Pe pantele suficient de înclinate și pe văile unde sunt depozite mari de zăpadă, se pot declanșa spontan avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, prin alunecarea stratului puțin rezistent de la suprafață sau prin ruperea plăcilor de vânt, riscul fiind amplificat chiar și la supraîncărcări mici. Avalanșele pot angrena izolat și straturile subiacente, mai vechi.
La altitudini de sub 1800 m, stratul de zăpadă depus în zilele anterioare este de asemenea consistent, fiind depus peste zăpada mai veche, cu stabilitate și rezistență relativ scăzute. Zăpada se va umezi datorită temperaturilor diurne pozitive și se va îngreuna. Spontan se pot produce avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, prin alunecarea stratului superior, ușor umezit și cu rezistență redusă, peste straturile mai dure și mai vechi de la bază. Riscul declanșării avalanșelor va fi amplificat chiar și la supraîncărcări slabe.
MUNȚII CĂLIMANI-BISTRIȚEI și CEAHLĂU - RISC DE AVALANȘĂ DE GRAD 4
La peste 1800 metri, în partea superioară a stratului, zăpadă cu rezistență scăzută, depusă recent, depășește pe alocuri 50-60 cm în masivele Călimani și Bistriței și 25-30 cm în Ceahlău. Pe văi și în locurile adăpostite s-au format depozite mari de zăpadă, ce depășesc pe alocuri 1-2 m. Acest strat, deși s-a mai tasat ușor, continuă să aibă rezistență scăzută și poate aluneca cu ușurință peste vechiul strat, compact și întărit. Vântul puternic din zilele precedente a creat plăci de vânt consistente, mai ales în apropierea crestelor. Pe pantele suficient de înclinate se pot declanșa spontan avalanșe de dimensiuni medii și mari, prin alunecarea stratului puțin stabilizat din partea superioară sau prin ruperea plăcilor de vânt, riscul fiind amplificat chiar și la supraîncărcări mici, în unele cazuri putând antrena chiar și straturile din profunzime. Riscul este mare în masivele Călimani și Bistriței și însemnat în masivul Ceahlău.
La altitudini mai mici de 1800 de metri, pe versanții vestici ai Munților Călimani și Bistriței, stratul de depășește local 50-60 cm, în special pe văile unde zăpada a fost transportată de vântul din altitudine. Zăpada este ușor umezită și va continua să se umezească pe fondul temperaturilor diurne pozitive care se vor înregistra. Pe pantele suficient de înclinate, vor fi condiții pentru declanșarea spontană a unor avalanșe de dimensiuni medii și izolat chiar mari, mai ales pe văile unde sunt acumulări mai importante, prin alunecarea zăpezii umezite din partea superioare a stratului, riscul fiind mare în masivele Călimani și Bistriței și însemnat în Ceahlău. Riscul va fi amplificat chiar și la supraîncărcări slabe.
În restul munţilor din ţară, unde există staţii meteo care măsoară stratul de zăpadă şi riscul de avalanşă, este risc de gradul trei, pe o scară de la unu la cinci.