Jurnalistul Radu Tudor a explicat ce înseamnă un asemenea grup militar de luptă.
„Pentru Romania, ministeriala de aparare aduce o decizie foarte importanta pentru acest moment complicat de securitate : infiintarea unui Grup de Lupta (BG) in tara noastra, cum sunt cele din Polonia si Tarile Baltice. Natiunea cadru, care va conduce acest grup de lupta, va fi Franta. Intarirea zonei de sud-est a Flancului Estic al NATO se produce intr-un moment in care Rusia si-a sporit agresivitatea militara in bazinul Marii Negre, masand peste 140000 de militari si armament greu in Peninsula Crimeea si la granita cu Ucraina. Ambasadorul Frantei in Romania, Laurence Auer, a confirmat intr-un interviu pentru Europa Libera faptul ca Parisul pregateste cateva sute de militari pentru a fi trimisi in cadrul Grupului de Lupta NATO in tara noastra.”, arată jurnalistul Radu Tudor pe blogul său.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat sprijinul Franței.
"Săptămâna viitoare, miniştrii Apărării din NATO se vor întâlni şi vor discuta despre cum putem întări şi mai mult prezenţa noastră în partea estică a Alianţei, inclusiv prin noi grupuri de luptă. Salut oferta Franţei de a conduce un grup de luptă aici în România", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, săptămâna trecută când a fost în România.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a explicat ce înseamnă acest grup de luptă și din punct de vedere istoric.
„Este absolut neadevărat. Până în 2014, până la ocuparea ilegală a Crimeei, NATO nu a avut nicio formă de prezenţă permanentă pe Flancul Estic, şi nu pentru că doream să transmitem un mesaj către Federaţia Rusă, ci pentru că nu era un climat de securitate care să impună o astfel de decizie. Primele grupuri de luptă NATO au fost în zona Mării Baltice din 2016. Abia acum vor discuta miniştrii apărării, săptămâna viitoare, despre un grup de luptă în zona Mării Negre, în România. Iar prezenţa noastră este una neprovocatoare, prudentă, vigilentă şi pur defensivă. Eu văd că această decizie a Federaţiei Ruse, de a fi foarte agresivă în intern şi în extern, este o carte perdantă. Este mai bună colaborarea, este mai bună o relaţie, dacă nu de dragoste, măcar predictibilă cu Occidentul, de care depinde şi economia Federaţiei Ruse. Mesajul nostru e că dorim o relaţie constructivă şi predictibilă cu Federaţia Rusă. Secretarul general al NATO a trimis propuneri scrise Federaţiei Ruse, încă aşteptăm un răspuns. Ne-au solicitat în mod imperios să răspundem în scris. Am răspuns în scris, pentru că aşa e normal într-o conversaţie civilizată. La rândul nostru, aşteptăm răspunsul şi sperăm să fie unul pozitiv. Este o alegere pe care Federaţia Rusă trebuie să o facă, noi sperăm ca diplomaţia şi dialogul politic să prevaleze”, spunea zilele trecute Mircea Geoană, pentru News.ro.
„Există în mintea noastră, de la înaintaşii noştri – şi pe bună dreptate, pentru că istoria şi geografia naţiunii române au fost întotdeauna complicate - ce înseamnă sfere de influenţă în Europa şi jocul între marile puteri. De multe ori am fost de partea câştigătoare – România mare, unirea Principatelor, când războiul Crimeei a fost favorizant pentru noi. Niciodată în istoria naţiunii române, dar niciodată, România nu avut garanţii mai certe, mai clare, mai sigure, mai redutabile de securitate decât avem astăzi. Decizia noastră de a adera la NATO – îmi aduc aminte că eram ministru de Externe şi am ridicat steagul României la NATO - a fost una dintre cele mai importante decizii, cu consecinţe pentru securitatea României. Suntem protejaţi de NATO, iar armata română este astăzi mai bine pregătită, mai bine înzestrată. Am fost împreună cu secretarul general NATO Jens Stoltenberg – şi rar mergem împreună într-un loc - la Mihail Kogălniceanu, pentru a saluta trupele americane, germane, italiene. De asemenea, salutăm decizia Franţei, care a anunţat că-şi doreşte să fie naţiune-cadru pentru viitorul grup de luptă din NATO. Pentru a fi extrem de clar: România nu a avut niciodată garanţii de securitate mai serioase, iar faptul că suntem în NATO reprezintă într-un fel, ca arhitectură de securitate, cea mai bună decizie a naţiunii române în secole”, a mai explicat Geoană.