„În toate instanțele, inclusiv curțile de apel, mai puțin Înalta Curte, deci curte de apel, tribunal, judecătorii, sunt 625 de cauze care vizează abuzul în serviciu. La Înalta Curte sunt, tot așa, la toate completele, inclusiv completele de cinci, fonduri, apeluri, 26 de cauze care vizează abuzul în serviciu. Deci avem 20 de condamnați care ispășesc pedeapsa cu închisoarea pentru abuzul în serviciu, pe rolul instanțelor, până la nivelul curților de apel, 625 de cauze, la nivelul Înaltei Curți – 26 de cauze însumate, toate categoriile de cauze”, a declarat Cătălin Predoiu, conform B1tv.
Întrebat despre nivelul pragului, el a adăugat: „Există un singur reper pe care îl indică în deciziile sale Curtea Constituțională, respectiv o decizie din 2018, Decizia 605, unde examinează un prag de un salariu minim brut pe economia națională, și acolo Curtea spune, este derizoriu și nu poate să împlinească scopul normei juridice de a proteja anumite valori sociale (…). Încă o dată, colegii încă discută. Sunt mai multe opinii. Se va lua o decizie”.
Întrebat cum s-a ajuns la pragul de 9.000 de lei, ministrul Justiției a spus: „Plecând de la decizia Curții Constituționale din 2018 care a spus că un salariu minim care a spus că un salariu minim este un prag derizoriu, noi am multiplicat acest salariu minim brut pe economia națională și am ajuns undeva în zona de 9.000 de lei”.
Întrebat de ce s-a venit inițial cu un prag de 250.000 de lei, cum este cel din amendamentul adoptat de Senat, Cătălin Predoiu a răspuns: „Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică proiectul de lege fără prag pentru că, tot cum se precizează într-o decizie a Curții Constituționale, din 2017 de data aceasta, revine Legiuitoriului responsabilitatea de stabilire a acestui prag. Atunci noi n-am vrut să restrângem această dezbatere, și să lăsăm parlamentarilor întreaga plajă de opțiuni, plecând de la deciziile Curții”.