Astfel, 2.412.290 de persoane, adică 21,9% din totalul populației inactive, se aflau în întreţinerea altor persoane sau a statului, sau se întreţineau din alte venituri (chirii, dobânzi etc.) – relatează Curs de Guvernare.
Potrivit surselor citate, la finalul anul 2021, unei persoane ocupate îi reveneau 1,46 persoane inactive plus şomeri, în scădere faţă de nivelul anului 2020, când raportul era de 1 la 1,51.
Raportul menționează că degradarea acestui raport s-a menținut și în 2022, atât în mediul urban, cât şi în rural; deficitul cantitativ de forţă de muncă va creşte la 550.000 în 2023 (față de 300.000 în 2019), pe fondul migraţiei, marginalizării sociale şi declinului demografic care accentuează îmbătrânirea populaţiei.
România se regăsea, în 2021, între primele şase state membre din UE 27 care înregistrau simultan spor natural şi sold migrator negativ, alături de Croaţia, Grecia, Italia, Letonia şi Slovacia.
Studiul s-a concentrat pe o serie de indicatori esenţiali privind piaţa muncii la nivel naţional şi în profil teritorial, grupaţi în jurul unor arii tematice, precum: tendinţe demografice cu impact in piaţa muncii, oferta şi cererea de forţă de muncă, prezentarea unor repere privind atât deficitul de forţă de muncă, cât şi salarizarea din România, menționează publicația citată.