Mii de românce, EXPLOATATE sexual în bordeluri din Marea Britanie

În urmă cu trei săptămâni, poliția a intrat într-un bordel din sud-estul Angliei după ce au primit informații despre activitatea criminală desfășurată în acel loc. Înăuntru, ei au găsit opt românce care purtau viziere și măști, documente laminate privind regulamentul de sănătate și siguranță față de Covid-19 și, la intrare, o sticlă cu gel dezinfectant de mărime industrială.

“La suprafață, nu arăta ca un loc unde aveau loc criminalitatea și exploatarea sexuală”, a spus Cristina Huddleston, un specialist ce sprijină victimele traficului de persoane, care s-a alăturat raziei în acea seară.

În schimb, investigația poliției a găsit că bordelul și femeile din el erau sub controlul unei bande criminale care opera cel puțin alte trei locații unde româncele erau exploatate. Se estimează că doar unul dintre aceste bordeluri ar fi adus venituri de peste 1 milion de lire sterline anual.

Numărul persoanelor identificate de autorități ca fiind victime ale exploatării sexuale a scăzut în primele luni ale pandemiei, potrivit statisticii britanice privind sclavia modernă. Însă afacerile ilegale au decurs ca înainte în toată Marea Britanie, potrivit experților.

“Marea parte a exploatării sexuale din Regatul Unit se face independent și consensual, dar când vine vorba de criminalitate, există un model de afaceri agil și extraordinar de eficient care a făcut Regatul Unit o primă destinație pentru traficanți și proxeneți ce aduc femei din Europa de est, în special România. Banii care se fac din exploatarea sexuală sunt ceva nemaivăzut. Pe lângă, venituri sunt și din droguri, arme de foc, fraudarea identității și spălarea banilor”, a declarat Huddleston pentru The Guardian.

Huddleston, ca șef al operațiunilor europene în cadrul societății caritabile Justiție și Grijă, care luptă împotriva traficului, conduce o rețea ce sprijină poliția în identificarea victimelor exploatării sexuale. Ea spune că, în ciuda carantinei generale, echipa lucrează la capacitate maximă.

Un avantaj al restricțiilor în pandemie a fost o scădere a infracțiunilor precum furtul, acordând poliției mai mult timp pentru a se concentra pe infracțiunile cu risc ridicat.

Organizația Armata Salvării, care derulează servicii de sprijin pentru victimele traficului, și-a exprimat îngrijorarea despre scăderea cu 53% a numărului victimelor care au fost înregistrate în perioada februarie - aprilie într-un mecanism național ce constată sclavia modernă.

“Cu siguranță nu este cazul că a fost mai puțină exploatare, doar că a devenit mai puțin vizibilă”, a spus Emilie Martin, șeful operațiunilor derulate de organizația de caritate.

Un reprezentant al unității de poliție ce combate sclavia modernă în Manchester spune că măsurile de carantină au îngreunat identificarea femeilor care ar fi exploatate. “În timpul carantinei generale, serviciile de ajutor au fost întrerupte, cabinetele medicilor de familie au fost închise, oamenii nu mai ies pe stradă să vadă adresele unde activități suspecte ar putea avea loc”, spune Colin Ward.

Potrivit Armatei Salvării, doar 18 românce au intrat în programul de servicii de suport anul trecut, față de 416 femei din Albania, 78 din China, 48 din Nigeria și 46 din Marea Britanie.

“Statisticile privind sclavia nu arată o imagine clară a traficului pentru exploatare sexuală din Regatul Unit. Am lucrat cu peste 600 de victime din 24 de naționalități diferite însă marea majoritate a femeilor pe care le găsim în bordeluri care au legături cu crima organizată și exploatarea sexuală sunt românce. Însă româncele sunt reticente să meargă la poliție iar cele care eventual raportează că au fost exploatate rareori sunt de acord să intre în registrul persoanelor exploatate, astfel că nu sunt numărate ca fiind victime”, a mai spus Huddleston.

În 2018, o anchetă parlamentară privind exploatarea sexuală a concluzionat că femeile din România au fost traficate la scară industrială în Regatul Unit.

Poliția din Leicester a raportat că în cele 156 de bordeluri investigate între 2016 și 2018, 86% dintre femeile care lucrau acolo erau românce.

În Northumberland, poliția a mers în 81 de bordeluri într-o perioadă similară. Mai mult de jumătate aveau legături cu bande de crimă organizată la mai multe adrese iar 75% dintre femeile găsite erau românce. Poliția din Nottingham a găsit un grup implicat în conducerea și furnizarea de femei la 10 adrese diferite.

La începutul acestui an, un raport despre bandele române de trafic uman, întocmit de Radu Nicolae, un profesor român la Centrul Syene pentru Educație, a folosit interviuri cu mai mult de 20 de traficanți români condamnați pentru a deconstrui modelul financiar folosit pentru a controla și profita de pe urma exploatărilor sexuale ilegale.

Este estimat că în Regatul Unit fiecare femeie controlată de un grup terț putea câștiga între 500 de lire sterline și 700 de lire sterline pe zi pentru traficantul ei prin mai multe vizite de la clienți. Traficanții care operau în Regatul Unit au declarat pentru cercetători că aveau câștiguri de cel puțin 12.500 de lire sterline pe victimă în fiecare lună, sau 135.000 de lire sterline pe an.

Raportul arată un model de afaceri ilegale care funcționa cu o eficiență nemiloasă și se baza pe ierarhie, fiecare jucând un anumit rol în recrutarea femeilor pentru prostituție în Regatul Unit, Italia, Spania și Germania.

La bază se află recrutori foarte talentați la nivel local care operează în zone rurale din România, majoritar sărace. Aceștia sunt plătiți în jur de 500 de euro pentru fiecare femeie racolată, deseori petrecând luni de zile în pregătirea a câte 10 până la 20 de femei în același timp.

Laetitia Gotte, președinte al Asociației Free din România, care ajută victimele traficului de carne vie, spune: “Majoritatea femeilor care sunt luate în vizor sunt de obicei foarte vulnerabile, din medii extrem de sărace, cu o istorie de abuz sexual sau violență domestică care, prin acest model al «amantului» folosit de cei care recrutează, sunt păcălite să creadă că sunt într-o adevărată relație. Scopul final este de a face femeia să fie de acord să părăsească casa ei și să se mute în afara țării pentru a face bani. Aceasta le face pe femei să pară naive, dar nu cred că poți înțelege, doar dacă ai trecut prin acea experiență de viață pentru a vedea alegerile și deciziile cu care se confruntă”.

Comisia parlamentară privind cazurile copiilor dispăruţi din România a prezentat, săptămâna trecută, raportul său în care, în urma audierilor autorităților și reprezentanților unor ONG-uri, arată că 40% dintre cazurile de minori dispăruți provin din centrele de protecție socială, precum centre de plasament și centre de copii cu dizabilități. De asemenea, reprezentanții ONG-urilor au afirmat că minore sunt traficate în afara țării iar acestea sunt „învoite” de reprezentanții din conducerea DGASPC-urilor și “scoase la produs de către traficanți”.