Aceeași sentință a primit-o şi maghiarul Tamas Ajan, și el fost conducător al IWF, scrie Agerpres.
Cei doi oficiali au fost suspendați pe viaţă începând de joi, pentru implicarea lor ''în manipularea procesului de control antidoping şi complicitatea lor la încălcarea regulamentului antidoping internaţional în cazul mai multor halterofili, începând cu anul 2012. Dată fiind gravitatea încălcărilor regulamentelor antidoping şi durata în care aceste fapte au fost comise, arbitrul unic a apreciat că suspendarea pe viaţă este cea mai potrivită '', a precizat Tribunalul de la Lausanne.
Maghiarul de 83 de ani şi românul de 58 de ani, campion olimpic în 1984, la Los Angeles, la cat. 90 kg, s-au aflat în centrul unui mare scandal de dopaj şi corupţie, după ce canalul german ARD a declanşat o anchetă în cascadă în ianuarie 2020. Au fost identificate146 de cazuri suspecte '' în perioada 2009-2019'', aminteşte ITA într-un comunicat distinct, în care atribuie ''rolul de complicitate şi uz de fals'' foştilor conducători ai IWF şi ai federaţiilor lor naţionale. ''Acuzaţiile exacte şi probele'', care vor fi detaliate la publicarea deciziilor de către TAS, ''includ disimularea, întârzierea şi obstrucţionarea gestionării rezultatelor anumitor sportivi'' care au încălcat regulamentul antidoping, pentru ca aceştia ''să poată participa la competiţii de înalt nivel, precum Jocurile Olimpice, precum şi pentru a evita posibile amenzi şi suspendări'', precizează ITA.
Federaţia Internaţională de Haltere a impus pe 17 iunie 2021 o suspendare de un an Federaţiei Române de Haltere, ''din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping'', sancţiune care a privat participarea halterofililor români la Jocurile Olimpice de la Tokyo. O săptămână mai târziu, pe 25 iunie 2021, Nicu Vlad, vicepreşedintele IWF, a fost acuzat de ''complicitate şi manipulare'' în ancheta privind dopajul din cadrul IWF, desfăşurată de Agenţia Internaţională de Testare.