Conform unui ultim studiu, procentul este unul foarte mic. Sub 3% din români încap în adăposturile de protecție civilă în cazul unui dezastru, conform informațiilor colectate de Info Sud-Est de la toate inspectoratele pentru situații de urgență din țară. În analiză nu sunt luate în considerare subsolurile de blocuri sau gurile de metrou din Capitală.
Un procent de 4,8% din populația municipiilor-reședință din România ar încăpea în aceste refugii. În Capitală, spre exemplu, 9,28% dintre bucureșteni și-ar găsi un loc într-un adăpost în caz de catastrofe.Info Sud-Est a inventariat numărul „buncărelor” din România, capacitatea acestora, când au fost reabilitate ultima dată, ce utilități au și ce primării au alocat bani în 2022 pentru renovarea și amenajarea acestora, în contextul războiului din Ucraina.
Județele Ialomița, Sălaj, Vaslui și Vrancea au o capacitate de adăpostire sub 0,5%. Între județele cu 0,5-1% capacitate de adăpostire a populației se numără Alba, Călărași, Sibiu, Tulcea și Suceava. Între 1-2% capacitate se numără județele Mehedinți, Teleorman, Covasna, Hunedoara, Neamț, Mureș, Olt, Maramureș, Botoșani, Harghita, Buzău, Arad, Bistrița Năsăud, Giurgiu, Dâmbovița, Bihor, Bacău, Iași, Vâlcea.
Între 2-3% capacitate se numără județele Gorj, Argeș, Constanța, Prahova și Caraș-Severin. Între 3-4% se află Satu Mare, Galați și Brașov. Între 4-5% regăsim Brăila, Dolj și Cluj. Județul Ilfov stă cel mai bine, cu o capacitate de 14,4%.
Prin comparație, Finlanda și Elveția au capacitatea de a-și adăposti aproape toți locuitorii, Danemarca și Suedia aproximativ 80% din populație, iar Germania a început să-și modernizeze adăposturile și să crească bugetul pentru protecția civilă, după războiul din Ucraina.