Subiectul a fost comentat în mediul online și de cunoscutul avocat bucureștean Flavius Radu, care demonstrează cu argumente solide inutilitatea unor demersuri prea puțin gândite pe acest subiect.
„Se susține, într-un spirit revoluționar, că, instituția prescripției răspunderii penale este o normă de drept penal substanțial, în vreme ce întreruperea cursului prescripției este o normă de procedură pentru care se aplică principiul tempus regit actum.
Se încearcă sesizări ale ÎCCJ pentru a clarifica acest aspect, prin intermediul unei Hotărâri Prealabile, astfel încât să se evite efectul prescripției răspunderii penale generat de lentoarea organelor judiciare”, dezvăluie avocatul.
„Dar ce a grăit anterior Instanța Supremă referitor la acest subiect???
Prin Decizia nr. 2/2014 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se arată că:
Potrivit raţionamentului Curţii Constituţionale, astfel cum s-a arătat şi în cuprinsul raportului întocmit de către judecătorul-raportor, împrejurarea că înlăturându-se răspunderea penală se înlătură şi acţiunea penală constituie doar un efect derivat, de ordin procesual, ce decurge din primul efect, de ordin material, al înlăturării răspunderii penale.
Ca atare, dat fiind caracterul de norme de drept penal material al textelor ce reglementează instituţia prescripţiei, confirmat şi de către Curtea Constituţională prin decizia menţionată, se consideră că în privinţa acestei materii nu se impunea instituirea unor dispoziţii tranzitorii, întrucât, în acord cu art. 15 alin. (2) din Constituţie reflectat în art. 13 din vechiul Codul penal, legislaţia prevede soluţia de urmat în cazul conflictului de legi.
Pentru identitate de raţionament, având în vedere şi împrejurarea că modul de reglementare al prescripţiei răspunderii penale prin dispoziţiile art. 153-156 din noul Cod penal nu diferă de cel stabilit de vechiul Cod penal în art. 121-129, se poate afirma cu certitudine că prescripţia răspunderii penale este guvernată de norme de drept penal substanţial, fiind susceptibilă de a beneficia de efectele aplicării mitior lex”, își încheie demonstrația, bazată pe argumentele legii, Flavius Radu.
În opinia sa, deși prin Decizia nr. 265/2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României s-a arătat că aplicarea legii penale mai favorabile se face în mod global, prin raportare la întreg codul penal, iar nu prin raportare la instituții autonome, considerațiile ÎCCJ potrivit cu care „se poate afirma cu certitudine că prescripţia răspunderii penale este guvernată de norme de drept penal substanţial” rămân pe deplin valabile.
„În acest context, mă îndoiesc că simpla dorință de condamnare poate justifica un reviriment jurisprudențial de o asemenea amploare”, a conchis cunoscutul avocat.