Rapoarte despre această maladie s-au aflat şi la baza deciziei de stopare a studiilor clinice în fază incipientă care vizau atât dezvoltarea vaccinului AstraZeneca, cât şi a vaccinului Johnson&Johnson, care au la bază o tehnologie similară.
Totodată, EMA a mai anunțat joi că a analizat şi rapoarte despre o rară afecţiune sangvină, denumită sindrom de extravazare capilară (CLS) în urma inoculărilor cu serul anti-COVID-19 dezvoltat de compania Moderna. Au fost înregistrate şase cazuri care sunt analizate în prezent toate datele disponibile, precizând însă că deocamdată nu este clar dacă există o legătură de cauzalitate între cazurile raportate şi vaccinul companiei americane.
CLS este o afecţiune care provoacă scurgerea sângelui din vasele mici de sânge (capilare), cauzând inflamaţii şi scăderea presiunii sangvine. Incidenţa acestui sindrom a fost studiată şi în cazul vaccinurilor anti-COVID-19 produse de AstraZeneca şi Johnson&Johnson.
EMA a precizat, de asemenea, că în prezent nu există dovezi suficiente care să demonstreze o posibilă legătură între cazurile rare de sindrom inflamator multisistemic (MIS) şi vaccinurile pe bază de ARN mesager create de Pfizer-BioNTech şi Moderna.
Agenţia europeană studiază în prezent dacă aceste vaccinuri deja aprobate împotriva COVID-19 ar putea să cauzeze MIS. Acest sindrom este o afecţiune gravă, dar rară, în urma căreia părţi diferite din organism încep să se inflameze, inclusiv inima, plămânii, rinichii, creierul, pielea, ochii şi organele gastrointestinale.