Urmează un nou val de scumpiri de Paște? Consultant economic: Nu exclud să avem cele mai mari prețuri din ultimii 30 de ani

Inflația crește din ce în ce mai mult, fără niciun gând de scădere. Rata anuală a inflației în februarie 2023 a crescut cu 0,4%, adică de la 15,1% cât era în prima lună a anului, la 15,5%, a anunțat ziare.com.

Lucrul resimțit adesea de clienți în momentul în care fac cumpărături este la mărfurile alimentare care s-au scumpit cu 22,35%. Din ianuarie până în februarie, vorbim de un interval de o lună, mărfurile alimentare s-au scumpit cu legumele și conservele de legume cu 4,88%, cartofii cu 4,61%, peștele proaspăt cu 2,78%, brânza cu 2,26%, ouăle, cu 1,33%, zahărul – 1,23%, laptele – 1,01%, carnea de pasăre – 1,2%, produsele de morărit şi panificaţie cu 1,13%, dar şi berea, cu 1,63%.

BNR a revizuit în scădere puternică prognoza privind rata anuală a inflaţiei la sfârşitul anului 2023, de la 11,2% până la 7%, iar pentru 2024 noua prognoză indică o inflaţie anuală de 4,2%.

“Datele sunt bazate pe informaţiile din prezent şi cu politicile care ştim că vor fi urmate, nu sunt nerealiste. Însă, au un anumit grad de risc. Nu ştim ce se va întâmpla cu războiul de la graniţă, nu ştim ce se va întâmpla cu preţurile produselor de bază. Este o prognoză foarte temperată. Nu ne-am aventurat să spunem: doborâm inflaţia. Suntem extrem de temperaţi”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei din februarie 2023.

O analiză a consultantul economic Adrian Negrescu, pentru Ziare.com, susține de asemenea prognoza BNR cu privire la scăderea inflației spre finalul anului 2023, declarând că un procent realist ar fi 8-9%.

De asemenea, notează că principala cauză a majorării prețurilor din România este reprezentată de ”problema energiei și gazelor”.

”Inflația va continua să crească în România cu rate de peste 10% în lunile următoare și abia din a doua parte a anului, probabil din toamna acestui an, să ajungem la o inflație de 8-9%. Depinde însă de modul în care autoritățile vor gestiona problema energiei și a gazelor, fiind principalele cauze ale creșterilor de prețuri din România.

În momentul de față avem prețuri plafonate la energie și gaze, prețuri care sunt mai mari decât cele din piața liberă. Noi am plafonat prețul gazelor la 0,31 de lei pe kilowatt/ oră în condițiile în care în piață prețurile sunt pe la 0,24. Deci cred că o flexibilizare a acestui mecanism de plafonare în sensul scăderii costurilor cu energia și gazele ar ajuta atât românii, cât și firmele care sunt nevoie să plătească sume mai mari pentru aceste principale utilități care duc la scumpirile din economie. Dacă vom menține aceste praguri de preț, inflația va continua să crească”, explică Adrian Negrescu.

Adrian Negrescu nu exclude ca, de Paște, prețurile alimentelor să ajungă la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani. Pe lângă motivul menționat anterior, privind piața energiei și gazelor, mai există un motiv ce poate duce la acest fenomen, și anume ”dorința supermarketurilor de a specula vânzările în creștere cu ocazia sărbătorilor”.

”Prețurile produselor alimentare se vor afla în prim plan în perioada următoare și nu exclud ca de Paște să avem cele mai mari prețuri din ultimii 30 de ani, din România. Este vorba despre dorința supermarketurilor de a specula vânzările în creștere cu ocazia sărbătorilor.

Inflația se va diminua semnificativ din a doua parte a anului măcar din prima efectului de bază. Anul trecut prețurile au crescut cel mai mult în toamna lui 2022, astfel că în toamna lui 2023 nu vom mai putea înregistra creșteri de peste 20-30% cât am văzut atunci. Prețurile se vor tempera, dar vor continua să crească. Puterea de cumpărare a românilor va continua să scadă pe tot parcursul acestui an, iar presiunea pe consum, principalul motor al economiei, se va accentua. Abia din 2024, în cazul în care toate stelele se vor alinia din punct de vedere economic, să ne așteptăm la o reducere semnificativă a inflației și la o revenire a consumului”, mai explică Adrian Negrescu.