2021-07-28 17:10

CCR: Statutul militarilor, conflictul CSM-Guvern privind judecătorul CEDO şi legea retrocedărilor, în dezbatere

 |  14:41

CCR dezbate în următoarele trei zile sesizările privind neconstituţionalitatea modificării legii statutului cadrelor militare şi a legii privind restituirea proprietăţilor, precum şi cea a preşedintelui CSM referitoare la conflictul cu Executivul în legătură cu desemnarea judecătorului CEDO şi cea a Avocatului Poporului în legătură cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care a fost schimbată procedura de desemnare a reprezentantului român la CEDO.

Curtea Constituţională a României (CCR) discută miercuri sesizarea de neconstituţionalitate asupra modificării Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare, semnată de toţi senatorii PDL, cărora li s-a alăturat şi senatorul PP-DD Tudor Barbu.

Potrivit PDL, legea adoptată de Senat pe 10 aprilie depăşeşte cadrul cererii de reexaminare formulată de preşedintele Traian Băsescu şi dezbătută în cele două Camere ale Parlamentului, fiind astfel "neconformă" cu prevederile Constituţiei şi cu toată jurisprudenţa CCR.

"Parlamentarii Puterii au adoptat un alineat 22 la art.86 din legea criticată de neconstituţionalitate, la dezbaterea cererii de reexaminare a preşedintelui României, al cărui conţinut nu are nicio legătură cu conţinutul cererii de reexaminare în cauză. Conţinutul cererii de reexaminare se referă la aprobarea anuală a conducătorului instituţiei pentru menţinerea în activitate a generalilor şi a amiralilor după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani şi la trecerea în rezervă a cadrelor militare care nu pot promova baremurile de pregătire fizică, în timp ce textul adăugat la Legea rezultată după reexaminare se referă la ministerele cărora li se aplică dispoziţiile din art.86 alin.(2) care, la rândul său, priveşte condiţiile în care coloneii şi comandorii pot fi menţinuţi peste limita vârstei de grad prevăzută la art.92 din Legea nr.80/1995", susţin contestatarii.

Joi, Curtea ar urma să discute sesizarea şefului CSM, Oana Schmidt-Hăineală, privind conflictul cu Guvernul în legătură cu desemnarea judecătorului CEDO, precum şi cea a Avocatului Poporului referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor OUG 21/2013 pentru modificarea şi completarea art.5 din OG 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă.

Preşedintele CSM a reclamat la CCR existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi puterea executivă determinat de modificarea procedurii de numire a judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

"S-a apreciat că, prin schimbarea de către Guvern a mecanismului de numire a judecătorului român la CEDO, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, s-a adus atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, în condiţiile în care a fost vidată de substanţă o atribuţie fundamentală a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa - prevăzută de art. 133 alin. 1 din Constituţia României - de garant al independenţei justiţiei", arăta CSM într-un comunicat transmis în 17 aprilie.

Sursa citată arăta că, din alt punct de vedere, s-a considerat că modificarea acestui mecanism prin ordonanţă de urgenţă încalcă dispoziţiile art. 115 alin.6 din Constituţia României - astfel cum au fost constant interpretate în jurisprudenţa CCR -, conform cărora ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Premierul Victor Ponta a anunţat în aceeaşi perioadă că i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze CCR, care va trebui să ofere un răspuns în chestiunea desemnării judecătorului român la CEDO, în contextul în care CSM s-a arătat nemulţumit că Executivul i-a restrâns atribuţiile în acest domeniu.

"Existând o dispută între CSM şi Guvern apropo de ordonanţa privind numirea judecătorului la CEDO, am decis să-l rog pe Avocatul Poporului să sesizeze CCR să ne dea un răspuns: cine numeşte la CEDO, ca în toate ţările europene, o comisie guvernamentală sau doar CSM, ca în România? Cum spune Curtea Constituţională aşa facem, şi dacă o să avem un regim special faţă de restul Europei, şi dacă o să avem un regim ca toată Europa, important e să avem un regim necontestat", a afirmat Victor Ponta.

Mandatul actualului reprezentant al României la CEDO expiră în decembrie iar Bucureştiul are obligaţia de a trimite noi propuneri până pe 26 iulie. În acest scop, Guvernul a emis recent o ordonanţă de urgenţă care prevede înfiinţarea unei comisii pentru selectarea candidaţilor, restrângând astfel atribuţiile CSM în acest domeniu.

Premierul Victor Ponta a justificat emiterea ordonanţei de urgenţă prin termenul foarte scurt până la care Bucureştiul trebuie să trimită lista cu noi candidaţi.

De asemenea, CCR ar urma să discute vineri sesizarea PDL referitoare la legea privind restituirea proprietăţilor, act normativ pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea.

Prim-vicepreşedintele democrat-liberal Liviu Negoiţă a anunţat în 22 aprilie că PDL va ataca la CCR această lege, invocând motive de neconstituţionalitate atât procedurale, cât şi de fond.

"Sunt două tipuri de motive: motive de fond şi motive de procedură. Dacă ar fi să ne referim la motive de procedură, prin această asumare, noi spunem că se încalcă Decizia 1431/3.11.2010 a CCR şi anume: angajarea răspunderii de către Guvern în faţa Parlamentului în temeiul art.114 din Constituţie este neconstituţională, întrucât proiectul se află în proces de legiferare la Senat. Aşa cum ştiţi, PDL a depus în 2010 un proiect de lege pe această temă, el se află în proces de dezbatere, în proceduri parlamentare. A fost ignorat acest fapt şi Guvernul a venit peste această procedură şi şi-a asumat răspunderea. În acest sens există decizia CCR pe care v-am invocat-o, care precizează că atât timp cât există un proiect de lege în dezbatere nu poţi să vii şi să-ţi asumi răspunderea", a afirmat Liviu Negoiţă.

El a spus că un al doilea motiv pe parte de procedură invocat în contestaţia PDL adresată CCR ţine cont de Decizia 1557/18.11.2009 a CCR. "Potrivit acestei decizii, transformarea Guvernului prin asumare de răspundere în autoritate legiuitoare, concurentă Parlamentului, încalcă flagrant dispoziţiile art. 1, alineat 4 şi art. 61 alineat 1 din Constituţie", a susţinut Negoiţă.

În ceea ce priveşte motivele de fond, prim-vicepreşedintele PDL a spus că legea încalcă art.15, alineat 2 din Constituţie. "Deciziile irevocabile ale consiliilor locale date în temeiul Legii 10/2001 pot fi atacate doar la instanţele de contencios-administrativ. Comisia naţională constituită în temeiul prezentei legi pe care şi-a asumat Guvernul răspunderea poate invalida în mod ilegal deciziile irevocabile ale comisiilor locale", a argumentat Negoiţă.

El a adăugat că, în opinia PDL, legea încalcă şi art. 44 alineat 1 din Constituţie. "Prin art. 45 din prezenta lege cel care dobândeşte proprietatea asupra unui bun este obligat să-i menţină afectaţiunea timp de 10 ani, încălcându-se astfel dreptul de proprietate deplină şi anume dreptul la posesie, folosinţă şi dispoziţie, care ar trebui să fie atribute de neîngrădit asupra unui bun în ceea ce priveşte un proprietar", a declarat Liviu Negoiţă, potrivit Agerpres.


Aparut in Puterea24 / Ultima modificare in data de: 639880-05-17



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE