Biserica îi atribuie lui Ioan Botezătorul șase sărbători: Zămislirea (23 septembrie), Nașterea (24 iunie), Soborul (7 ianuarie), Tăierea Capului (29 august), prima și a doua aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului său (25 mai).
Despre Ioan Botezătorul se spune că a fost un model al smereniei și încă din tinerețe s-a îndreptat spre rugăciune și meditație. Din Biblie aflăm că acesta purta o haină din păr de cămilă, era încins cu o curea de piele și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică.
De-a lungul timpului prin predicile sale, Ioan Botezătorul a luptat pentru îndreptarea moravurilor, dreptatea, cinstea, buna convieţuire.
În popor circulă o serie de superstiții și obiceiuri despre care se spune că e bine să le respectăm pe 7 ianuarie, când se sărbătorește Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.
În dimineața acestei zile sfinte de sărbătoare este bine ca oamenii să se stropească cu agheasmă pentru că se spune că altfel vor fi feriți de boli tot timpul anului.
Tot în popor se vorbește că, după Sfântul Ioan, se botează gerul, adică temperaturile încep să crească.
În anumite zone ale țării există un obicei numit udatul Ionilor. Spre exemplu, în Transilvania, cei cu numele de Ion sau derivate ale acestui nume erau plimbați prin sat până la râu, unde erau botezați.
În Bucovina, obișnuia să se pună un brad împodobit la porțile celor cu numele Sfântului Ioan, semn că acolo era mare petrecere.
Această zi este una a bucuriei, iar cel care nu o serbează cum se cuvine se spune că va fi trist tot anul.