2021-07-24 07:00

RAPORT WWF: Exploatarea râurilor româneşti, iraţională

 |  17:39
RAPORT WWF: Exploatarea râurilor româneşti, iraţională

Un raport publicat de organizaţia WWF (World Wide Fund for Nature) despre problemele de mediu create de baraje consacră un capitol special României şi microhidrocentralelor din Făgăraş. Potrivit raportului, publicat recent, dimensiunea unui baraj nu este neapărat factorul decisiv. Deşi pe lista neagră a WWF pot fi găsite numeroase mega-proiecte, impactul cumulat al mai multor proiecte mici, precum cele din România, nu poate fi subestimat.

„Mulţi oameni nu ştiu că impactul de mediu al microhidrocentralelor poate fi mai mare decât cel al instalaţiilor mari, dacă sunt mai multe centrale în acelaşi bazin hidrografic şi dacă măsurile de atenuare sunt  slabe, aşa cum este cazul în Munţii Făgăraş din România“, a spus Irene Lucius, şefa pentru politici a Programului Dunăre-Carpaţi al WWF. „Astfel de proiecte dezastruoase sunt în plan sau în curs de implementare peste tot în regiunea Dunării, de la Carpaţii ucraineni la zone din Bosnia-Herţegovina. „Cu toate că nu ne opunem folosirii hidroenergiei în regiunea Dunării, WWF crede că râurile ecologic intacte sunt şi ele de mare valoare pentru natură şi comunităţile locale, iar conservarea ar trebui să fie întotdeauna preferată dezvoltării hidroenergetice. Pot fi dezvoltate şi alte surse regenerabile în afară de hidroenergie, iar potenţialul de economisire a energiei­  alternativa cea mai rentabilă şi ecologică - este foarte mare în regiunea Dunării“, a spus Lucius.

În bazinul Dunării, barajele pot bloca migraţia peştilor, dar şi mişcarea  prundişului de pe fundul apei, ceea ce duce la eroziunea albiei, pierderea de habitate şi proasta funcţionare a ecosistemului.

„Aceste costuri pentru natură şi societate nu sunt corect evaluate, nici reflectate în analiza cost-beneficiu a hidrocentralelor. Presiunile vor creşte probabil drastic, mai ales că impactul nu poate fi niciodată pe deplin compensat, şi un val de hidrocentrale greşit amplasate este deja în curs de planificare în regiunea Dunării“, a adăugat Lucius.

„Mai mult, multe proiecte hidroenergetice nesustenabile sunt fezabile doar pentru că sunt subvenţionate, de exemplu din fondurile UE. Deşi sprijinirea energiei din surse regenerabile este o măsură importantă împotriva schimbărilor climatice, mecanismele de finanţare trebuie să verifice şi impactul asupra biodiversităţii, altfel pot deveni contraproductive“, a spus Irene Lucius.

„Corect planificate, construite şi operate, barajele pot contribui la securitatea alimentară şi energetică. Din păcate, interesele pe termen scurt stau prea des la baza luării deciziilor“, spune dr. Jian-hua Meng, specialist WWF în securitatea apelor.

Pentru a garanta un nivel acceptabil de sustenabilitate socială şi de mediu, barajele şi operaţiunile hidroenergetice trebuie să fie strict verificate, ca să corespundă criteriilor de sustenabilitate formulate de Comisia Mondială pentru Baraje sau de Protocolul de Evaluare a Sustenabilităţii Hidroenergetice.


Aparut in Puterea24 / Ultima modificare in data de: 639877-01-30



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE