2021-07-24 07:16

125 de ani de la inaugurarea Ateneului Român: Spectacol aniversar

 |  09:41
125 de ani de la inaugurarea Ateneului Român: Spectacol aniversar

Un spectacol aniversar care marchează 125 de ani de la inaugurarea Ateneului Român va avea loc, marţi seară, în Sala Mare a instituţiei.

Potrivit Institutului Cultural Român, unul dintre partenerii evenimentului, spectacolul organizat de Filarmonica "George Enescu" se înscrie în cadrul ciclului de manifestări "Confluenţa artelor", marcând şi 30 de ani de existenţă a acestor acţiuni.

Pornind de la tema "Ateneul şi muzele lui de peste-un veac", într-o combinaţie de muzică, poezie şi imagini, spectacolul, prezentat de Cristina Vasiliu, include poveşti ştiute şi neştiute despre Ateneul Român.

Vor fi astfel aduse în atenţia publicului informaţii despre artiştii care au fost prezenţi pe scena acestuia (George Enescu, George Georgescu, Dinu Lipatti, Valentin şi Ştefan Gheorghiu, Ion Voicu, Radu Aldulescu şi alţii), personalităţi melomane (Tudor Arghezi, Mihail Sebastian, Lucian Blaga, George Călinescu, Tudor Vianu, Corneliu Baba etc), despre prima ediţie a Festivalului şi Concursului "George Enescu" şi mari artişti veniţi la Bucureşti cu această ocazie (Sviatoslav Richter, Yehudi Menuhin, Herbert von Karajan etc.) şi despre ce înseamnă Ateneul Român astăzi şi care sunt programele sale.

Publicul prezent marţi seara la Ateneul Român va afla cum a fost construit acest edificiu-simbol al culturii naţionale şi despre eforturile materiale ale membrilor Societăţii "Ateneul Român".

De asemenea, pe parcursul spectacolului, frescele lui Constantin Petrescu cu scene din istoria românilor vor fi luminate cu reflectorul de urmărire, evocarea fiind însoţită de o coloană sonoră şi de proiecţii, care se vor perinda în permanenţă pe un ecran special amenajat.

Acest eveniment special, pus în scenă de Cristina Cotescu, este presărat, pe lângă momentele de istorie, cu intervenţii muzicale ale: Trio ''Pro arte'' (Nicolae Licareţ - Ada Petrovici - Marin Cazacu), Corului Filarmonicii ''George Enescu'', Viniciu Moroianu (pian), Ion Ivan Roncea (harpă), Marin Cazacu (violoncel), Andrei Licareţ (pian), Alina Bottez (soprană), Cristina Mihart (pian), Bianca Mărgean (soprană) şi Sînziana Voinea-Manea, în vârstă de 11 ani (pian).

Alături de ei, actorul Eusebiu Ştefănescu va recita texte despre Ateneu şi muzică semnate de Alexandru Vlahuţă, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi, Cella Delavrancea, George Enescu.

Istoria Ateneului Român se leagă nemijlocit de activitatea Societăţii Culturale "Ateneul Român" înfiinţată în 1865 din iniţiativa unor personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti precum C. Esarhu, V.A.Urechia, Carol Rosetti, Alexandru Odobescu.

Conform concepţiei Societăţii Culturale "Ateneul Român", s-a iniţiat o listă de subscripţie naţională pentru strângere de fonduri ("Daţi 1 leu pentru Ateneu!"), iar în anul 1886 arhitectul francez Albert Galeron va elabora un proiect avându-i alături pe marii arhitecţi ai epocii: Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu, Ion Gr.Cantacuzino. Proiectul edificiului a fost astfel elaborat încât să poată folosi fundaţia deja turnată a manejului început de "Societatea Equestra Română".

În 1888 a fost dat în folosinţă parţial noul local, lucrările continuând până în 1897 ca urmare a lipsei de fonduri. Beneficiind de această sală Societatea "Ateneul Român" şi-a diversificat activitatea, în sălile Ateneului având loc conferinţe, concerte simfonice ale Societăţii Filarmonice Române înfiinţate din 1868 de către Eduard Wachmann, precum şi expoziţii de pictură (începând din 1894 saloanele oficiale de belle-arte din Bucureşti s-au desfăşurat în această sală).

De altfel Orchestra Filarmonicii va concerta permanent imediat după darea în folosinţă a sălii în 1888 până în ziua de azi.

Construită în stil neoclasic cu multe elemente de decoraţie tipice arhitecturii franceze de la sfârşitul secolului XIX, construcţia de plan central prezintă mai degrabă un stil eclectic.

Clădirea este precedată de un peristil, sprijinit pe şase coloane ionice. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai românilor: Neagoe Basarab al Munteniei, Alexandru cel Bun al Moldovei, regele Carol I al României, Vasile Lupu al Moldovei şi Matei Basarab al Munteniei. Construcţia se termină cu o cupolă bogat decorată.

Sala de concert ar putea fi caracterizată astfel: 28,50 m diametru, 16 m înălţime şi capacitate aproximativ 794 locuri (din care 600 locuri la parter şi restul locurilor în cele 52 de loji), iar înălţimea totală a clădirii este de 41 m.

Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena, se desfăşoară o frescă lată de 3 metri şi lungă de 75 de metri, operă a pictorului profesor Costin Petrescu, realizată în anii 1933-1938.

Fresca este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României, ansamblu ce reprezintă o veritabilă "carte deschisă a istoriei naţionale pentru cei ce o privesc". În timpul regimului comunist din România, aceasta a fost acoperită (1948-1966) cu catifea roşie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria ţării noastre.

La dorinţa lui Alexandru Odobescu bolta sălii a fost decorată cu numeroase elemente zoo, fito şi antropomorfe în relief policromat aurit, iar la iniţiativa lui George Enescu se vor strânge fonduri pentru construcţia orgii de concert (1935).

Partea centrală a parterului este susţinută de 12 coloane realizate în stucatură; din rotonda se ajunge în sală prin 4 scări monumentale din marmură de Carrara şi tot din rotondă porneşte şi scara de onoare.

Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub cod LMI B-II-m-A-18789, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare naţională şi universal, potrivit Agerpres.


Aparut in Puterea24 / Ultima modificare in data de: 639874-03-14



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE