"Vom analiza să vedem dacă putem să ne angajăm la o creștere de pensii. Oricum, vreau să vă spun că rămân la concluzia pe care am spus-o și atunci, nu s-a schimbat nimic: acea lege cu o majorare de 40% nu se putea aplica"
Potrivit acestuia, România trebuie să vizeze consolidarea fiscal-bugetară, adică reducerea deficitului bugetar, și anume a diferenței între încasări și cheltuieli, de la nivelul de 7,16% estimat în acest an până la limita de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), prevăzută în tratatele europene.
Dan Vîlceanu declară că această consolidare fiscală este importantă pentru investitori, astfel încât, în final, România să se împrumute la dobânzi mai mici.
Întrucât contribuțiile sociale colectate an de an de la lucrătorii din România nu ajung pentru plata pensiilor actuale, Guvernul trebuie să transfere bani de la bugetul de stat către cel de pensii. Deficitul fondului de pensii este de 13 miliarde de lei anual.
Astfel, marea recalculare anunţată de ministrul Muncii, Raluca Turcan, s-ar putea amâna. În 2024, cel mai devreme, pensionarii ar urma să primească majorările.
"Anul acesta rămânem pe pensiile majorate cu 14% de la finalul anului trecut, anul viitor se vor indexa, pentru că nu avem cum să finalizăm legea, cel puţin în funcţie de rata inflaţiei.
La final de an 2022, sper să avem votată în Parlament o nouă lege care să aducă această echitate", a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan, la Realitatea TV.