2021-07-26 22:37

Afaceri prospere în numele sărăciei. Concurenţă acerbă la cazarea în adăposturile sociale

 |  21:01
Afaceri prospere în numele sărăciei. Concurenţă acerbă la cazarea în adăposturile sociale

A venit frigul, iar primarului Capitalei, Sorin Oprescu, i s-a amintit că ar fi trebuit să deschidă adăposturile pentru oamenii străzii încă din 15 noiembrie. În primul rând, pentru că a început sezonul rece, iar în cel de-al doilea rând, premierii ţărilor europene veniţi la Forumul China-Europa Centrală şi de Est nu e bine să vadă câţi oameni fără adăpost avem şi cât de săraci suntem.

Edilul a anunţat că din seara de 25 noiembrie sunt deschise trei centre:Complexul de Servicii Medicale din Theodor Pallady (700 de locuri), Adăpostul “Sf. Luca” din Berceni (170 de locuri) şi Centrul de Asistenţă pentru Mamă şi Copil din Şoseaua Viilor (50 de locuri). Din comunicatul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) reiese că tot la 25 noiembrie începe şi programul de identificare a oamenilor străzii în vederea adăpostirii lor odată cu scăderea temperaturilor.

Potrivit datelor oficiale, în total, este vorba de 920 de locuri, dar asta nu înseamnă că vor fi primite tot atâtea persoane. Raluca Pahonii, preşedinta Asociaţiei Homeless, spune că în perioada frigului se fac amenajări speciale, adică se unesc 2-3 paturi, astfel încât în ele dorm 8-10 persoane.

Portarul face trierea oamenilor străzii

Să fii sărac şi cinstit nu reprezintă criteriul esenţial pentru a obţine un loc în adăpostul vreunei primării. Dacă nu ai loc „rezervat” sau nu eşti trimis de o persoană influentă, accesul este destul de anevoios. Primul regulament al adăpostului este ora de intrare. Dacă omul vine după ora 17.00 deja apar problemele. Tot aşa, la ora 7.00, persoana găzduită în adăpost trebuie să părăsească locaţia. Prima triere a celor care intră în adăpost o face paznicul. Dacă cel nevoiaş nu e paşnic, docil, cuminte sau dacă este drogat, el nu este primit.

A doua condiţie obligatorie este baia. Orice persoană care intră în adăpost trebuie să facă duş şi i se dau haine curate. Apoi i se dă o masă caldă. „Cazarea unui om fără adăpost şi o masă caldă nu rezolvă problema nevoiaşilor. Cel mult 5% din ei sunt apţi de muncă. Cei fără acte nu sunt bine văzuţi, iar primăriile nu se interesează să le facă acte, adeverinţe provizorii, să-i interneze undeva pentru dezintoxicare”, comentează Raluca Pahonii. În rândul celor 5% sunt oamenii aflaţi temporar la necaz, cum ar fi un incendiu care le-a ars casa şi nu au alte rude. Dar nici ei nu sunt priviţi cu ochi buni, pentru că sunt lucizi şi pot povesti ceea ce văd acolo. Acestora chiar li se atrage atenţia asupra acestor aspecte, altfel sunt ameninţaţi că nu vor mai fi primiţi în centrul de noapte, după cum ne-a povestit chiar victima unui incendiu.

Ce nu trebuie povestit

După ora 20.00, când situaţia pare să se fi liniştit, oamenii sunt cazaţi şi hrăniţi, apare categoria „de lux”. De cele mai multe ori, aceste persoane vin cu propriile autoturisme la adăpost, sunt bine îmbrăcate, unii poartă şi serviete. Este vorba despre cei care au un serviciu, dar nu au o locuinţă. „Piloşii” sunt oameni care locuiesc aproape permanent în adăposturile primăriilor.

Dacă un homeless poate fi cazat în perioada 15 noiembrie-15 martie, dată după care este aruncat în stradă, „piloşii” pot sta în continuare, pentru că plătesc. „180 de lei pe lună este taxa percepută de paznicii adăposturilor pentru fiecare persoană care vrea să stea cazat şi în extrasezon, aproape permanent”, explică Raluca Pahonii. Problema este că nimeni nu a văzut tăindu-se vreo chitanţă, ci doar bancnote îngrămădite şi transmise dintr-o palmă în alta. „Piloşii” pot sta liniştiţi şi este chiar convenabil, mai ales că ei nu locuiesc în condiţii similare cu cei fără adăpost. Având în vedere că o locuinţă cu chirie în Capitală costă peste 200 de euro, iar un loc într-un cămin studenţesc costă până în 200 de lei, ca să nu mai vorbim de şpaga pentru cumpărarea locului, afacerea devine chiar profitabilă. Desigur, alte pretenţii rămân la uşa adăpostului.

Mai este categoria „neiniţiaţilor” care prind din zbor posibilitatea cazării în adăpost. Chiar dacă au bani în buzunare, ei sunt cei „trimişi” de câte un primar, nu contează care, pentru că orice nume face impresie. Mai întâi fac mult zgomot să pară siguri pe ei, unii trec chiar la ameninţări. Doar când văd că tactica e greşită, încep să se caute în buzunare.

În concluzie, situaţia oamenilor fără adăpost este mai puţin laborioasă şi mai indulgentă decât cea a câinilor maidanezi. Toate acestea în contextul în care se cheltuie bani grei pe summit-uri europene, mondiale care se ocupă de eradicarea sărăciei.

Situaţia sărăciei la nivel european

Potrivit datelor Comisiei Europene, circa 120 de milioane de europeni, aproape un sfert din populaţia UE, se află în pericol de sărăcie sau de excludere socială. Circa 9% dintre europeni se confruntă cu „lipsuri materiale grave”, 17% trăiesc cu mai puţin de 60% din venitul mediu al ţării lor, iar un european din zece face parte dintr-un cămin în care niciunul din membri nu are loc de muncă. Comisia Europeană mai avertizează că există diferenţe semnificative între sistemele de asistenţă socială din statele membre ale UE. O situaţie specială se întâlneşte în cazul romilor, două treimi dintre aceştia neavând un loc de muncă, în condiţiile în care doar jumătate dintre copiii acestei comunităţi merg la şcoala primară şi numai 15% termină un ciclu de învăţământ secundar.


Aparut in Puterea24 / Ultima modificare in data de: 2013-11-26

Mai multe imagini:
Afaceri prospere în numele sărăciei. Concurenţă acerbă la cazarea în adăposturile sociale
zoom
Afaceri prospere în numele sărăciei. Concurenţă acerbă la cazarea în adăposturile sociale
zoom




Parerea ta...

ROZI
27 Noi 2013

Un articol extraordinar! M-a impresionat pana la lacrimi!
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE