Avem lucruri simple de făcut, dar care ne pot schimbă viața. De multe ori nu le băgăm în seama, ni se par lucruri pe care oricum le facem din inerție.
Odihna. Nu am reacții agresive pentru că am dormit bine noaptea. Este foarte important somnul. Seară, când se culcă, oamenii ar trebui să își elibereze gândul. Să te gândești la ceva frumos. Există meditația, o putem face înaintea somnului, că să ne putem elibera. E normal să avem gânduri, trăiri, să îți faci planuri. Și atunci facem acest exercițiu de a medta un pic.
Ne ajută o baie, un ceai de plante aromatice. Uleiuri aromate pentru a ne face un msaj ușor la tălpi. Sau chiar să ne dăm cu ulei aromat pe lângă ureche, de pildă mirul. Și toate uleiurile esențiale. Avem purificatoarele de aer din casă în care punem picături din ulei de plante. Baia cu uleiuri esențiale.
Compasiune. Să avem compasiune de sine - de a te ierta pe tine. Până la urmă suntem doar oameni și avem de învățat multe în viață. Și avem nevoie prin compasiune să vedem partea bună din oameni. Dar trebuie să ne punem o graniță a compasiunii, pentru că te duci în extremă și începe să îți fie milă de tine.
Dăruire. Trebuie să știm să dăruim și cei care dăruiesc să știe să primească. La un moment dat vei obosi dând.
Gândirea. Ce-i dăm voie mințîi să exploreze și cât să exploreze și cât să ne conducă. Pentru că mintea ne minte. Să nu stăm foarte mult pe gânduri, asta e cel mai important. Pentru că vom răscoli foarte multe sentimente, stand foarte mult pe gânduri. Pierdem oportunitatea, ne pierdem interesul. Să gândim mai puțîn.
Răbdare. În toată grabă în care noi ne ducem, răbdarea ne va da acel bob zăbavă, cum îi spun eu. Să lăsăm sacii din spate și să ne luam un moment de răgaz.
Detașarea de trecut. Trecutul îl cunoaștem, nu l-a întors nimeni, niciodată, înapoi. Regretele, supărările, părerile de rău nu își mai au rostul. Trecutul nu mai există, ai pus lacăt pe el. Pentru că dacă ne gândim prea mult la trecut nu vom putea savura prezentul.
Meditația. E foarte important, chiar dacă ascult o muzică rock care pe mine mă detașează de tot ce înseamnă împrejurare. La fel poți să asculți o muzică populară sau melancolia. Dar există acea granița, să nu îi dăm voie să ne încarce foarte mult.
Schimbarea. Trebuie să ne schimbăm foarte mult pe noi, pentru că nu ne poate schimbă nimeni. Trebuie să trăim momentele. A trăi în prezent. A trăi azi, aici. Poate că săptămâna viitoare nu mai am posibilitatea să fiu aici. Noi trebuie să eliberăm interiorul nostru de otrăvuri, pe care noi le păstrăm acolo, le inmagazinam. Ura, lăcomia, amăgirea. Atât de mult ne urăm pe noi înșine și în interiorul nostru cresc aceste sentimente. Dacă interiorul nostru va fi plin de ele, tot ce am vorbit este 0.
Să nu ținem la supărare. Sunt supărată maxim trei minute si dupa aceea ma apucă râsul. Nu țin supărare. Am invățat să spun iartă-mă. Și nu mai țin morțiș să am dreptate. Nu am dreptate tot timpul, nu susțin chestia asta. De foarte multe ori intrii în polemică cu oameni goi pe interior. Nu are rost să îți irosești nervi, stresul, să convingi pe cineva. Lasă-l, că va trece timpul și va învăța lecțiile. Pentru că te încarci cu sentimente negative.
Să ai umor. Umorul ne salvează de foarte multe ori. Când vezi că ai o presiune, o tensiune, să scoți partea asta. Simțul umorului întotdeauna l-au avut oamenii foarte dezvoltați.