Datele au fost prezentate la evenimentul Intellectual Property and New Health Challenges, organizat de 360medical.ro, de către dr. Ioana Bianchi, director pentru Relaţii Externe în cadrul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
În studiul WAIT din 2021, perioada medie între autorizarea centralizată a unui medicament şi disponibilitatea efectivă pentru pacienţii români a fost de 899 de zile, ceea ce înseamnă o creştere a acestui timp cu 19 zile.
În UE, cel mai rapid acces la medicamente este în Germania, unde durează, în medie, 128 de zile între autorizare şi accesul efectiv al pacienţilor la medicament, potrivit studiului. Pe locurile următoare se situează Danemarca (191 zile) şi Austria (301 zile). La polul opus, timpul cel mai mare între autorizare şi acces la medicament se înregistrează în Malta (1.351 zile), România (918 zile) şi Polonia (827 zile).
Cu toate acestea, există şi o îmbunătăţire faţă de anul anterior: unul din trei medicamente autorizate era disponibil pentru pacienţii români, faţă de unul din patru în studiul anterior.
În acest sens, ARPIM a realizat o analiză internă legată de durata de la autorizarea unui medicament şi până la disponibilitatea sa pentru pacienţi, iar concluzia a fost că mare parte din durată este legată de procedurile naţionale. “Întârzierile sunt cauzate în proporţie de 25% de companii, care depun dosarele, şi 75% de autorităţile naţionale, pentru a lua o decizie de rambursare”, a afirmat dr. Ioana Bianchi.
Astfel, de la depunerea dosarului de către o companie farmaceutică există mai multe proceduri: acceptarea preţului şi includerea sa în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed), negocierile cu Casa Naţională pentru Asigurări de Sănătate (CNAS), aprobarea unei hotărâri de guvern pentru includerea moleculelor pe lista medicamentelor compensate şi aprobarea protocoalelor terapeutice pentru noile molecule.
“Există o lipsă de predictibilitate. În ultimii ani au fost câte două actualizări pe an a hotărârii de guvern cu molecule compensate. La fel, există o lipsă de predictibilitate privind publicarea protocoalelor terapeutice”, a menţionat dr. Bianchi.
“Procedurile administrative, de la evaluare până la accesul efectiv al pacienţilor, pot dura cel puţin un an. Dacă ne întoarcem la cele peste 900 de zile, cel puţin un an este din proceduri administrative”, a conchis reprezentantul ARPIM.