„România trece printr-o situație de catastrofă medicală”, recunoștea în urmă cu câteva zile și șeful DSU, secretarul de stat Raed Arafat, justificând astfel emiterea ordinului care a suspendat internările și intervențiile chirugicale considerate a nu fi urgente.
În acest context, în care sistemul sanitar românesc este deja practic sufocat sub presiunea valului 4 al pandemiei, nu e greu de imaginat consecințele tragice pe care le-ar avea apariția unei noi mutații a virusului SARS-CoV-2, chiar mai periculoasă decât varianta care este dominantă la momentul actual în Europa.
Un articol recent din „National Geographic” ridică această întrebare, în contextul în care tot mai mulți oameni de știință avertizează că atât timp cât ritmul vaccinării bate pasul pe loc în multe locuri din lume, există șanse ridicate ca o nouă mutație, rezistentă la vaccinurile actuale, să declanșeze un nou val al pandemiei, chiar mai ucigaș decât cel prin care trecem în prezent.
Cea mai mare îngrijorare în acest moment o stârnește mutația L452R a variantei Delta, care oferă virusului imunitate în fața răspunsului anticorpilor monoclonali și crește gradul de infectare cu noua tulpină în comparație cu tulpina inițială.
Aceată mutație este studiată cu cea mai mare atenție de oamenii de știință, iar în țările avansate ea este evidențiată separat în rezultatul testării PCR, pentru ca medicii să poată alege cea mai potrivită soluție de tratament.
În rezultatul unui test PCR realizat la un laborator din Franța (vezi FACSIMIL) se poate vede clar că testarea este realizată pe tulpini, fiind clar marcată mutația L452R, pentru care rezultatul a fost pozitiv.
Prin comparație, oricine a făcut un test PCR în România știe că informațiile pe care le primește se rezumă doar la pozitiv/negativ, fără explicații detaliate și fără a primi o indicație personalizată, în acord cu mutația specifică identificată.
Chiar dacă și România și Franța sunt ambele membre în Uniunea Europeană, diferența de abordare și de standarde în materie de asistență sanitară este ca de la cer la pământ.
Care să fie cauzele? O legislație învechită, proceduri inexistente sau neclare și un haos generalizat în privința autorizărilor, certificărilor și, în general, în stabilirea și impunerea unor criterii de calitate care să fie valabile atât la unitățile sanitare de stat, cât și la cele private.
Pentru că, degeaba în multe locuri avem echipamente performante, dacă nu există, spre exemplu, o normă clară care să indice ce anume trebuie să conțină rezultatul unui test PCR.
Cum poate salva medicul un pacient cu COVID-19, dacă nu are toate informațiile care să-i permită stabilirea unui tratament adecvat?
Poate și acesta este unul din motivele pentru care am ajuns astăzi pe locul doi în lume, după Bulgaria, la decesele zilnice de COVID raportate la populație.
Ce urmează după Delta?
Este bine cunoscut faptul că toate virusurile suferă mutații în timp, iar SARS-CoV-2, virusul care produce COVID-19, nu face excepție.
Varianta Delta (B.1.617.2) reprezintă una dintre mutațiile acestui virus, fiind depistată pentru prima dată în India, în decembrie 2020 și descoperită ulterior în peste 130 de țări la nivel global. În acest moment ea este dominantă și în România.
În general, mutațiile permit virusurilor să se adapteze mai bine la mediu, procesul de schimbare și selecție determinând o evoluție a virusului. Majoritatea mutațiilor au însă un impact redus asupra patogenității sale.
Cu toate acestea, unele dintre mutații îl pot transforma major, crescând virulența și răspândirea sa, amplificând severitatea bolii, reducând eficiența vaccinurilor și eficiența terapiilor.
Concluziile unui studiu recent, realizat de cercetătorii japonezi, demonstrează clar faptul că mutația L452R este extrem de periculoasă, fiind capabilă să confere imunitate parțială coronavirusului, în fața acțiunii vaccinurilor și a celulelor T, care „vânează” celulele infectate de virus.
Iar atât timp cât virusul găsește „spațiu” suficient pentru a se replica, șansa propagării rapide a acestei mutații și transformării ei într-o variantă dominantă rămâne ridicată.
În concluzie, mutația L452R a variantei Delta se profilează tot mai mult a fi un pericol major pentru sănătatea publică în viitor, mai ales dacă ritmul vaccinării va rămâne și pe mai departe redus în România, Bulgaria și în alte țări din Europa și din lume.
