De la ce vârstă apare?
Deși cancerul de col poate apărea după vârsta de 35 de ani, am avut paciente cu cancer și de 21 de ani. Cauza declanșării e clar contaminarea cu HPV (Human Papiloma Virus), strâns legată, de ce mai multe ori, de începerea timpurie a activității sexuale. Transmiterea în rândul populației feminine adulte, active sexual, este foarte mare, de circa 80%. Însă nu toate femeile care au acest virus fac neapărat cancer de col uterin.
Grupe cu risc crescut
De regulă, femeile care au o viață mai promiscuă sunt mai expuse riscului de a se contamina cu HPV și implicit de a face cancer de col uterin.
Din cauza stilului de viață neîngrijit, imunitatea organismului lor se scade și, în acest fel, infecția cu HPV se poate declanșa mai facil la nivelul colului uterin.
Ce spun statisticile?
România se situează pe locul 7 dintr-un număr de 46 de țări analizate din Europa în ceea ce privește lipsa măsurilor medicale împotriva cancerului de col uterin. Statisticile Institutului Național de Sănătate Publică arată că în România sunt diagnosticate anual peste 4 300 de cazuri noi, totodată înregistrându-se circa 1 900 de decese cauzate de această maladie. 7,5% dintre noile cazuri diagnosticate la nivel european provin din România, în vreme ce rata de mortalitate este de aproape patru ori mai mare decât media UE (14,2 la 100 000 de femei).
În stadii incipiente, frecvent asimptomatic
Cancerul de col este o boală perfidă, care debutează de multe ori fără simptomatologie. Din momentul în care simptomele se fac simțite, boala poate fi deja avansată. Vorbim aici despre stadiul doi sau trei. De regulă, în stadiul clinic unu sau doi, această boală canceroasă de la nivelul colului nu dă niciun simptom. În stadiul doi sau trei, când simptomele apar deja, pacientele acuză: sângerare și durere la contactul sexual, precum și secreție vaginală modificată.
Ce analize sunt recomandate?
Odată cu apariția simptomelor pacienta trebuie să se adreseze unui medic ginecolog. În timpul consultului de specialitate, pacientei i se va recolta o probă de secreție vaginală pentru testul citologic Babeș Papanicolau (PAP). Dacă în acesta apar modificări suspecte, atunci se recomandă și efectuarea unei colposcopii. Cu ajutorul ei, se pot observa: inflamațiile, leziunile precanceroase (displazii) și chiar cancerul. De asemenea, să nu uităm de testul HPV, o analiză foarte importantă, având în vedere că în aproape 80% cazuri cancerul de col uterin este provocat de Human Papiloma Virus.
Testul poate detecta din cele 150 de tulpini de virus. Nu toate declanșează cancer la nivelul colului. Fumatul, administrarea contraceptivelor, imunitatea scăzută, virusul herpes simplex pot fi, de asemenea, factori declanșatori.
În ce constă prevenția?
Este ideal ca o femeie să își înceapă viața sexuală în jurul vârstei de 18 ani. În plus, o discuție cu un medic ginecolog înainte de toate ar ajuta enorm. Apoi ideal ar fi ca după începerea vieții sexuale, adolescenta să vină la consultul ginecologic anual și apoi să facă testele PAP și HPV, dar și o ecografie endovaginală.
Aici, doctorul va informa pacienta cu privire la prevenția cancerului de col uterin și alte boli cu transmitere sexuală. Detectarea la timp a rănilor pe col, descoperite în urma consultului ginecologic anual, ajută la o vindecare mai ușoară și mai rapidă și implicit la prevenția cancerului de col uterin.
Când trebuie evitată vaccinarea?
Se recomandă ca femeile cu boli imunologice (de pildă, lupus eritematos, sarcoidoză etc.) să nu facă vaccinul anti-HPV. Acesta ar putea deregla sistemul imunitar.