„Vaccinul ne protejează să nu facem forme grave de SARS-CoV-2. Ei bine, această protecție este asigurată pe dinăuntru, nu și la nivelul mucoasei. Altfel spus, anticorpii sunt prezenți cu precădere în sânge, foarte puțini dintre aceștia ajungând la nivelul mucoasei, în așa fel încât să fim protejați de eventuala pătrundere a virusului din atmosferă în corp. Ori de câte ori un virus se transmite de la o persoană la alta apar erori de copiere.
Aceste erori de copiere se traduc în mutații. Majoritatea mutațiilor nu supraviețuiesc, nu se transmit în număr mare mai departe, însă se mai întâmplă ca unele dintre ele să ajungă să capete alte calități decât cele ale virusului sălbatic, precum o agresivitate mai mare sau o putere de răspândire mai mare. Tocmai de aceea, este vital să continuăm să purtăm masca de protecție, până când o mare parte a populației va fi vaccinată,” afirmă Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel.
În ceea ce privește pilonii pe care autoritățile de la București ar trebui să-și sprijine campania de promovare a vaccinării anti COVID-19, Dr. Vlad Mixich susține că aceștia sunt reprezentați pe de-o parte de medicii de familie, iar pe de altă parte de cercul zero al rudelor, iar eforturile de comunicare ar trebui să se concentreze nu atât pe anti-vacciniștii convinși cât pe segmentul celor nehotărâți.
„Conform datelor publice existente, medicii de familie sunt cei mai importanți formatori de opinie pe subiectul vaccinării. Pe locul doi în topul influencerilor importanți în această campanie de vaccinare sunt rudele apropiate.
În România, numărul fanaticilor care militează împotriva vaccinării este foarte limitat, aceștia fiind undeva sub 10% din populație. Nu cred că există, în momentul de față, strategii care să funcționeze pentru aceștia. În schimb, ar trebui să ne direcționăm atenția spre cei nehorătâți. Comunicarea cu nehotărâții nu doar că ar trebui să fie una respectuoasă, ci ar trebui chiar să-i înțelegem, pentru că e firesc să apară întrebări cu privire la riscurile unui vaccin sau ale unui virus. Pe măsură ce vom vedea mai multe categorii profesionale vaccinându-se în număr mare, așa cum s-a întâmplat cu medicii, va crește și mai mult încrederea în campania de vaccinare,” afirmă Dr. Vlad Mixich.
Care sunt diferențele între vaccinurile folosite în România împotriva COVID-19?
Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel a analizat cele trei vaccinuri folosite în România în campania de vaccinare anti COVID-19, scoțând în evidență deosebirile dintre acestea:
„Atunci când comparăm mai multe vaccinuri trebuie să le analizăm din punct de vedere al toxicității și al eficacității. Vaccinurile împotriva COVID-19, mai ales cele pe bază de ARN mesager (vaccinurile produse de Pfizer și Moderna), sunt foarte deștepte. Ele pur și simplu învață sistemul imunitar cum să sintetizeze anticorpii specifici împotriva acestui virus, neutralizând virusul. Există și alte tehnologii folosite, cum este cazul vaccinului AstraZeneca, un vaacin creat pe baza unui virus de cimpanzeu. Mecanismul cu ajutorul căruia funcționează acest vaccin este cunoscut de multă vreme, deci nu avem de ce să ne facem griji,” afirmă Prof. Univ.Dr. Adrian Streinu-Cercel.
Înregistrarea integrală a evenimentului, realizat în parteneriat cu MPR Agency, High-Tech Systems&Software și MedicHub, poate fi urmărită AICI.