Potrivit unui studiu din 2021, publicat în revista Nutrients, consumul de bere crește densitatea minerală a oaselor atât la bărbați, cât și la femei, iar consumul unei singure beri/săptămână a fost asociat cu un risc mai scăzut de fractură de șold. Cu toate acestea, trebuie efectuate mai multe cercetări pentru a susține acest lucru și pentru a evalua dacă beneficiile depășesc dezavantajele consumului de bere.
Perturbă somnul
În timp ce consumul de bere – precum și alte tipuri de alcool – se crede că relaxează și produce senzații de euforie, intoxicația cu alcool poate afecta sănătatea creierului pe termen lung.
„Alcoolul din bere poate afecta creierul, astfel încât reflexele sunt încetinite, iar echilibrul, memoria și somnul pot fi afectate”, spune medicul Kimberly Gomer.
Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism din SUA informează că alcoolul poate afecta procesarea informațiilor și comunicarea.
Somnul poate fi afectat chiar și la un consum redus de alcool în timpul zilei. Un studiu din 2018, publicat în JMIR Mental Health, a comparat calitatea somnului participanților care au consumat cantități diferite de alcool și a constatat că și acele persoane care au băut puțin (două sau mai multe pahare la bărbați și sub una la femei) au înregistrat o scădere cu 9,3% a calității somnului.
Trebuie reținut că ficatul se activează pentru a metaboliza alcoolul, ceea ce poate duce la o noapte de somn agitat.
Încetinește procesul de slăbire
„De fiecare dată când bei bere, aceasta merge direct în ficat. Organismul nu are capacitatea de a stoca alcool, deoarece îl recunoaște ca o toxină. Apoi, acesta este prioritizat de către ficat pentru a fi folosit pentru energie” explilcă dr. Gomer.
Atunci când este consumat, alcoolul merge în „prima linie” deoarece ficatul prioritizează scăparea de toxină. Deci, dacă vrei să slăbești, întrucât alcoolul devine prioritar, acesta încetinește întregul proces de ardere a grăsimilor.
„Slujba ficatului este să filtreze sângele circulant și să distrugă substanțele toxice, inclusiv alcoolul”, spune ea. „Ficatul poate suporta o anumită cantitate de alcool, dar pe măsură ce o persoană continuă să bea, poate deveni stresat până la punctul de a provoca daune permanente”.
Probleme digestive
„Alcoolul este descompus în stomac, favorizând o creștere a sucurilor digestive. Alcoolul irită, de asemenea, intestinul subțire și colonul, unde este descompus și absorbit în continuare și poate afecta viteza normală de mișcare a alimentelor, ceea ce duce la dureri abdominale, balonare și diaree.”
Când este consumat în cantități mari, alcoolul poate provoca inflamații intestinale și probleme în tractul gastrointestinal și ficat, conform unui studiu din 2017, publicat în Alcohol Research. Alcoolul poate modifica negativ bacteriile din intestin și pătrunde în mucoasa intestinului (sindromul intestinului permeabil), făcând organismul și mai susceptibil la bolile legate de alcool, inclusiv boala ficatului gras alcoolic.
În mod contradictoriu, unele cercetări, cum ar fi un studiu din 2020, publicat în Molecules, sugerează că, datorită compușilor fermentați ai berii, această băutură, în special, ar putea fi benefică sănătății intestinale.
Deshidratare
„Alcoolul din bere poate duce la deshidratare. Rinichiul este responsabil pentru reglarea fluidelor și electroliților, iar alcoolul poate perturba hormonii care afectează funcția rinichilor, ceea ce poate afecta rinichii și capacitatea organismului de a regla lichidul și electroliții. De asemenea, perturbă hormonii care afectează funcția rinichilor”, spune dr. Gomer.
Cu toate acestea, un studiu publicat în 2017, în Nutrients, a constatat că atunci când se beau cantități moderate de băuturi cu conținut scăzut de alcool, cum ar fi berea, efectul diuretic al acestei băuturi nu a fost la fel de puternic ca al altor băuturi alcoolice, precum vinul sau lichiorul. Deci, dacă bei bere moderat și te asiguri că beți apă și în timpul zilei, te va poate ajuta să eviți deshidratarea - factor care contribuie la mahmureala de a doua zi dimineață.
Crește riscul de boli cronice
Limitarea numărului de băuturi contează pentru protejarea sănătății pe termen lung, în special atunci când vine vorba de reducerea riscului de apariție a mai multor boli cronice.
Un mic studiu din 2018, publicat în Nutrients, a găsit unele legături între consumul moderat de alcool și îmbunătățirea sănătății inimii datorită capacității potențiale a alcoolului de a scădea colesterolul HDL (bun). O revizuire sistematică din 2022, publicată în The American Journal of Medicine, a concluzionat că multe studii observaționale au supraestimat beneficiile consumului de alcool, în principal vin, asupra sănătății cardiovasculare, prin neconsiderarea altor factori precum genetica, stilul de viață și asocierile socio-economice cu consumul de vin.
Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), consumul excesiv de alcool poate crește riscul de hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și chiar cardiomiopatie, o tulburare care afectează mușchiul inimii.
Alături de riscurile pentru sănătatea inimii, CDC spune că alcoolul este legat de creșterea riscului de apariție a anumitor tipuri de cancer, la gură și gât, cutia vocală (laringele), esofag, colon și rect, ficat și cancer de sân la femei. Consumul de alcool reprezintă 6% din toate cazurile de cancer și 4% din decesele cauzate de cancer în Statele Unite, arată Societatea Americană pentru Cancer.
Sursa: Jurnalul.ro