Sforăitul este dăunător pentru sănătate și un semn că trebuie să te prezinți la medic pentru o evaluare de somn. Pacienţii care suferă de apnee în somn şi care nu se tratează resimt stări de oboseală permanentă, dureri de cap, unii prezintă valori crescute al tensiunii arteriale, iar consecinţele pot fi grave.
„Sforăitul este un semnal de alarmă pentru persoana care este informată de partener sau i se spune că sforăie. Nu întotdeauna ştim că sforăim sau este foarte rar când percepem aceste sunet şi ştim despre noi că producem acest zgomot în timpul somnului, însă cu siguranţă atunci când el este prezent este aproape obligatoriu să ajungem în cabinetul unui medic care trebuie să facă evaluare de somn. Evaluarea de somn este importantă, deoarece sforăitul presupune o modificare a fluxului de aer la nivelul gâtului. Aerul este blocat şi vibraţia pe care o dă în vălul palatin produce acest zgomot care uneori este foarte deranjant. Pe lângă faptul că este foarte deranjant pentru cei din jurul nostru, el induce la nivelul organismului modificări ale concentraţiei de oxigen. Scăderea oxigenului în sânge are repercusiuni pe toate organele şi sistemele”, a explicat Beatrice Mahler, pentru Agerpres.
Persoanele care sfărăie se confruntă cu o scădere a oxigenului ca urmare a obstrucţiei la nivelul gâtului. În cazul persoanelor obeze, sforăitul este asociat cu riscul de declanşare a accidentelor vasculare cerebrale, a infarctului miocardic.
„De foarte multe ori la aceşti pacienţi descoperim sindromul de apnee în somn ca şi diagnostic de pacient sforăitor. Sindromul de apnee în somn induce modificări multiple. De la afectarea imunităţii, imunitate care este afectată nu doar prin acţiune directă asupra limfocitelor, fiind cu mecanisme de apărare scăzute în momentul în care scade concentraţia de oxigen din sânge, dar şi modificări inflamatorii sistemice, care la o persoană obeză cu colesterol deja crescut creşte riscul de declanşare a accidentelor vasculare cerebrale, a infarctului miocardic, a complicaţiilor pe aparatul cardiovascular care sunt extrem de severe”, a susţinut Beatrice Mahler.
Persoanele pentru care sforăitul este o obișnuință ar trebui să se prezinte la medic pentru o evaluare cu un holter care indică concentraţia de oxigen, mişcările abdomenului, mişcările toracelui, fluxul de aer de la nivelul căilor aeriene şi înregistrează sforăitul dacă acesta este prezent.
„Pentru evaluare, de regulă medicul oferă un holter cu care evaluează somnul. Aceste aparat evaluează concentraţia de oxigen, mişcările abdomenului, mişcările toracelui, fluxul de aer de la nivelul căilor aeriene şi înregistrează sforăitul dacă acesta este prezent. În funcţie de numărul de apnei pe care le înregistrăm pe oră, pacientul beneficiază de tratament suportiv, adică încercăm împreună cu colegii din zona ORL să evaluăm zona nasului dacă sunt obstrucţii severe, împreună cu ortodonţii să corectăm modificările dentare care pot să interfereze cu o respiraţia normală pe parcursul nopţii, dar nu întotdeauna ajunge”, a mai spus Mahler.
Beatrice Mahler a spus că în cazul unui pacient obez se recomandă scăderea în greutate.
„Dacă pacientul are obezitate, scăderea în greutate pe care o recomandăm pacienţilor este oarecum obligatorie. De foarte multe ori nevoia de a susţine căile aeriene deschise este prezentă şi acest lucru se poate face cu ajutorul unui aparat care induce o presiune în căile respiratorii astfel încât în timpul inspirului, cât şi în timpul expirului căile aeriene rămân deschise, iar oxigenul poate intra şi zgomotul aferent sforăitului nu se mai aude”, a mai spus medicul.
Consecinţele pot fi grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral.
„Dacă vorbim de pacientul care nu se tratează, el va resimţi o stare de oboseală permanentă, (…) practic omul care sforăie sau care are apnee în somn nu mai reuşeşte să se odihnească, chiar dacă doarme 8-9 ore pe noapte el nu va avea un somn odihnitor. Se trezeşte cu dureri de cap dimineaţă, este mult mai agitat, mult mai nemulţumit, foarte mulţi pacienţi au valori crescute ale tensiunii arteriale care nu răspund la tratament. Unii fac tulburări de ritm cardiac care se datorează scăderii oxigenului, dar nici într-un caz nu se gândesc că ar putea fi o problemă legată de somnul ineficient şi necalitativ din timpul nopţii. Până la consecinţe care sunt extrem de grave: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral care practic afectează pacientul pe tot parcursul vieţii ulterioare”, a mai afirmat medicul.