Numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar rămâne înjumătățită față de anul precedent.
În plus, dintre spitalele desemnate COVID-19 (de fază I, fază II sau de suport), două treimi au acreditări de categorii inferioare, ceea ce nu garantează obținerea celor mai bune rezultate în tratarea pacienților COVID-19, se mai arată în raportul Observatorului Român de Sănătate.
Numărul bolnavilor cronici care ajung la spital a scăzut dramatic. Cum a scăzut numărul spitalizărilor pe fiecare patologie importantăCel mai important impact negativ se înregistrează pentru spitalizările bolnavilor HIV/SIDA și pentru spitalizările bolnavilor de diabet.
Cel mai redus impact negativ se înregistrează pentru spitalizările din aria oncologiei, dar trebuie subliniat că în acest caz, dat fiind riscul vital major al acestei categorii de boli, scăderile înregistrate (între -35% în iulie și -61% în aprilie) sunt foarte îngrijorătoare.
O reducere mai moderată a spitalizărilor s-a înregistrat și pentru tuberculoză, dar din nou trebuie subliniată importanța administrării regulate a tratamentului în această patologie astfel că scăderile înregistrate (între -34% în iulie și -61% în mai) sunt de natură să trezească îngrijorări.
- Scăderea numărului de internări pe fiecare boală cronică importantă:
- Scădere cu 80% a numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA. O treime din bolnavii HIV chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite.
- Scădere cu 67% a numărului de internări pentru bolnavii de diabet. O treime din bolnavii cu diabet chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale.
- Scădere cu 57% a numărului de internări pentru bolnavii de scleroză multiplă. Trei sferturi din bolnavii chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ serviciile medicale.
- Scădere cu 50% a numărului de internări pentru bolnavii de tuberculoză.
- Scădere cu 46% a numărului de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice.
Peste jumătate (51,4%) dintre bolnavii care au perceput ca negativ impactul pandemiei asupra serviciilor medicale primite consideră că afecțiunea cronică de care suferă s-a agravat în perioada pandemiei, iar peste trei sferturi (77,5%) afirmă că au în continuare dificultăți în a accesa serviciile medicale de care au nevoie.
Lipsa medicamentelor, o problemă frecvent mediatizată, a afectat 30% dintre bolnavii cronici chestionați. Medicamentele cel mai frecvent invocate ca având probleme de disponibilitate sunt levotiroxina, sub denumirea comercială Euthyrox (medicament esențial întratarea bolilor tiroidiene), și hidroxiclorochină (medicament esențial pentru tratarea unor afecțiuni autoimune). Lipsa ambelor substanțe medicamentoase a fost declanșată sau agravată de apariția pandemiei COVID-19.
Institutul Matei Balș (spital COVID fază I) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București, se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.
Spitalele non-COVID înregistrează și ele reduceri majore ale activității: scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași.
Medicii de familie confirmă situația dificilă: peste trei sferturi dintre cei chestionați (82%) consideră că pandemia a avut un efect negativ asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale.
Acestea sunt principalele concluzii ale primului studiu detaliat cu privire la "Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România", studiu realizat de Observatorul Român de Sănătate în colaborare cu Fundația Romanian Angel Appeal.
Activitatea spitalelor s-a prăbușit dramatic începând din luna aprilieActivitatea spitalelor din România, în perioada martie – august 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a înregistrat o scădere considerabilă. Scăderea a fost inițial moderată în luna martie 2020, pe fondul instalării stării de urgență în data de 16 martie și pe fondul restricțiilor cu privire la internări și activitatea din ambulatorii impuse prin ordin al ministrului sănătății.
Începând cu luna aprilie 2020 se înregistrează o prăbușire dramatică a activității spitalelor comparativ cu luna omoloagă din 2019, urmată de o revenire ușoară în lunile mai și iunie, însă departe de a se apropia de nivelul din anul anterior chiar și în luna august 2020. Pentru lunile iulie și august 2020, activitatea spitalelor din România pare a se stabiliza la un nivel cu 40% mai redus față de lunile similare din 2019.
Cu toate că nu există o delimitare absolută între îngrijirile dedicate cazurilor acute și cele dedicate cazurilor cronice, existând numeroase cazuri de acutizări ale unor boli cronice, se poate constata că secțiile dedicate bolnavilor cronici au înregistrat o scădere semnificativ mai mare a activității comparativ cu secțiile dedicate patologiilor acute.
Această diferență este explicabilă într-o anumită măsură din perspectiva riscului vital și a imposibilității de temporizare a unor patologii acute, mai ales în prima parte a pandemiei. Cu toate acestea, diferența se păstrează și în vara anului 2020.
Raportul "Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România", realizat de Observatorul Român de Sănătate, poate fi consultat integral in documentul atașat.