Ultrajul este definit ca fapta prin care o persoană fizică sau juridică îngrădeşte şi limitează activitatea personalului medical, în exercitarea profesiei, împiedicând, în acest fel, dreptul de a acorda, prin modalităţi profesionale de prevenire şi tratament, pacienţilor asistenţă medicală şi este pedepsit cu închisoare de la 3 la 6 luni.
Potrivit unui comunicat al Senatului, Streinu-Cercel s-a întâlnit cu Grupul de lucru pentru sănătate din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), reprezentat de Fady Chreih, liderul grupului pentru sănătate, Adrian Grecu, reprezentantul AmCham (Camera Americană de Comerţ în România în cadrul grupului de lucru), Raluca Sîmbotin, reprezentantul Consiliului investitorilor Străini (Foreign Investors Council), Ileana Neamţu, reprezentantul Fundaţiei Romanian Business Leaders (RBL), şi Raluca Grigore, raportor al grupului de lucru, în vederea unei prime evaluări şi discuţii pe problematica sistemului de sănătate din România.
În timpul dezbaterilor au fost abordate teme vizând telemedicina, Contractul-cadru CNAS (CoCa 2021-2022), debirocratizarea sistemului medical, Legea malpraxisului, Registrele naţionale, îmbunătăţirea modului de lucru al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), precum şi programele de prevenţie. Participanţii au pus accentul pe componenta de telemedicină şi pe modul de utilizare a inteligenţei artificiale în actualul context al digitalizării sistemului de sănătate.
Potrivit comunicatului, a fost amplu dezbătut Programul de prevenţie în sănătate, concept care trebuie să fie aplicat “pe termen lung, începând de la grădiniţă”.
Problematica Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM) a fost abordată din perspectiva accesului pacienţilor români la moleculele inovatoare, în vederea scurtării timpului de aşteptare, cât şi din punctul de vedere al accesului la medicamentele de uz compasional (care, în momentul de faţă, înregistrează o serie de piedici - piedici de nepermis - generate de reglementările în vigoare). Concluzia discuţiilor a fost că aceste neajunsuri ar trebui revizuite de urgenţă, se arată în comunicat.
Implementarea Registrelor naţionale a fost abordată, în cadrul dezbaterilor, cu accent pe utilizarea tehnologiei de tip “voice recognition” (recunoaştere vocală), care să ajute medicul la înregistrarea datelor pacientului în astfel de registre. Angajarea registratorilor medicali are un impact de mai mică amploare decât tehnologia “voice recognition”.
Participanţii la întrevedere au decis că astfel de întâlniri să se desfăşoare cu o anumită frecvenţă, în vederea actualizării cadrului normativ din sistemul medical, astfel încât să devină operaţional, menţionează sursa citată.