”Războiul nu este un lucru pe care să şi-l dorească cineva, cu atât mai puţin militarii, care ştiu ce înseamnă distrugerile, pierderi de vieţi umane, suferinţa şi durerea celor rămaşi în urmă. Am adus, astăzi, omagiul meu celor care şi-au dat viaţa pentru ca noi să trăim într-o lume mai sigură, sub protecţia NATO, cea mai puternică alianţă politico-militare din istorie. Viaţa de militar m-a dus, în ultimii 30 de ani, în multe teatre de operaţii ale lumii, între care Afghanistan şi Irak. Am luptat alături de oameni care nu mai sunt astăzi, am umăr lângă umăr cu partenerii americani, care şi-au amestecat sângele în lupte cu ai noştri, în cel mai direct mod, fiind fraţi de arme. Iar astăzi, la 19 ani de la primirea României în NATO, când avem războiul în vecini, când în România ni s-au alăturat aliaţii pentru a întări descurajarea şi apărarea comună, am aprins o lumânare şi am reflectat asupra acestor ultimi ani”, a afirmat Nicolae Ciucă, duminică, în mesajul transmis de Ziua NATO în România.
Premierul a adus, duminică, un omagiu militarilor la Monumentul Eroilor Militari Căzuţi în Teatrele de Operaţii. ”E adevărat, intrarea în NATO şi modernizarea României, ulterior integrarea în UE şi atragerea investiţiilor şi a noii bunăstări, s-au făcut pe acest sacrificiu generos al militarilor români prezenţi în teatrele de operaţii. România nu avea altceva de oferit în acei ani ai tranziţiei, dar a ştiut, prin voinţa copleşitoare a populaţiei sale şi luciditatea conducătorilor săi, să aleagă calea democraţiei, libertăţii şi vocaţiei europene şi occidentale a României. Cred că astăzi, cu atât mai mult în acest context de război, trebuie să ne amintim cu toţii de cei care au luptat şi unii chiar şi-au dat viaţa pentru ţara lor. Şi cred că este un moment de reflecţie şi asupra statutului, recunoştiinţei şi deferenţei cu care trebuie să-i privim pe cei în haină militară, din orice armă ar proveni, pentru acest sacrificiu pentru România, pentru noi toţi. Ei sunt aici când avem nevoie de ei, chiar dacă, altfel, sunt decenţi, tăcuţi şi profesionişti, rezervaţi şi serioşi în tot ceea ce fac. Dacă astăzi, la 74 de ani de existenţă a NATO suntem cu toţii conştienţi ce înseamnă pentru noi Alianţa şi apărarea colectivă, tot astăzi, la 19 ani de la intrarea României în NATO, trebuie să acordăm recunoaşterea şi să respectăm demnitatea celor care au făcut sacrificiul suprem pentru ca noi să ajungem astăzi aici. Şi pentru cei care sunt gata să apere în continuare valorile pe care le împărtăşim şi viaţa pe care am ales să o trăim. Un gând pios eroilor români şi recunoştinţă veteranilor din teatrele de operaţii”, a adăugat premierul.
La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, afirmă că instabilitatea mediului de securitate din regiune determină alianţa să continue politica de descurajare şi apărare, în condiţiile în care "atitudinea agresivă a Federaţiei Ruse în recâştigarea statutului de putere globală" a avut un impact major asupra securităţii flancului estic. "Contextul de securitate din ultimii ani din regiunea Mării Negre, ce a culminat cu invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, a evidenţiat emergenţa unor riscuri şi ameninţări noi. Acestea au reclamat acţiuni concrete şi oportune din partea Alianţei Nord-Atlantice, acţiuni în cadrul cărora, având în vedere proximitatea faţă de această zonă de război, România deţine unul din locurile centrale. Intervenţiile Federaţiei Ruse din Georgia, anexarea ilegală a Crimeei şi declanşarea războiului de agresiune la adresa Ucrainei, concomitent cu încălcările repetate ale tratatelor încheiate şi ordinii internaţionale de către regimul de la Moscova, au afectat echilibrul de securitate în regiune", precizează Angel Tîlvăr.
Potrivit acestuia, anii 2014 şi 2022 au reprezentat momente de cotitură în abordarea apărării colective la nivelul NATO. "Postura militară şi atitudinea agresivă a Federaţiei Ruse în recâştigarea statutului de putere globală au avut un impact major asupra securităţii flancului estic al Alianţei. În continuare, instabilitatea mediului de securitate din regiune şi asertivitatea Rusiei ne determină să continuăm consolidarea posturii de descurajare şi apărare aliată şi să conştientizăm consecinţele comportamentului acestei naţiuni agresoare pe termen mediu şi lung", punctează ministrul Apărării.
Demnitarul arată că România a participat activ la implementarea deciziilor aliate atât printr-o participare consistentă cu trupe şi mijloace la misiunile NATO din Orientul Mijlociu şi Balcanii de Vest, cât şi în cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor desfăşurate în ţările aliate şi partenere. "De asemenea, România şi-a consolidat constant profilul său în NATO, atât prin contribuţii conceptuale, cât şi pe dimensiunea operaţională, deciziile adoptate la nivel înalt, începând din 2014 şi până în prezent, regăsind ţara noastră printre naţiunile ce au propus şi au obţinut acceptul pentru crearea unei arhitecturi de securitate pe propriul teritoriu, complet integrată în structura de forţe a NATO, începând de la nivel brigadă şi până la nivel corp de armată", transmite ministrul în mesajul său.
Angel Tîlvăr reiterează că sistemul antirachetă de la Deveselu are un scop pur defensiv, de apărare. El adaugă, însă, că acesta reprezintă un succes al României, "care şi-a consolidat, astfel, poziţia de aliat de încredere". "În acelaşi efort de consolidare a apărării euro-atlantice, în 2015, România a decis participarea la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă, parte integrantă a sistemului NATO, care oferă o capacitate avansată de apărare a populaţiilor, teritoriului aliat şi a forţelor aliate în faţa unui potenţial atac cu rachete balistice. Participarea României la dezvoltarea componentei europene, prin găzduirea sistemului de interceptori tereştri AEGIS ASHORE, amplasat la Deveselu, cu scop pur defensiv de apărare a populaţiei, teritoriului şi forţelor Europei, reprezintă un succes al ţării noastre, care şi-a consolidat, astfel, poziţia de aliat de încredere", spune ministrul Tîlvăr.
Acesta face referire şi la modul în care aderarea la NATO a schimbat armata română, menţionând decizia creşterii bugetului Apărării la 2,5% din PIB. "Aderarea la NATO a adus cu sine schimbări profunde la nivelul organismului militar. Atât România, cât şi Alianţa Nord Atlantică se pot baza în prezent pe o armată profesionistă, experimentată şi exersată în misiuni în teatrele de operaţii. Mai mult, în baza acordului politic din anul 2015, Armata României parcurge un proces accelerat de înzestrare cu tehnică militară modernă, ritm ce va continua şi în anii următori, în baza creşterii bugetului apărării la 2,5 procente din Produsul Intern Brut", spune Angel Tîlvăr.