2020-12-03 19:13

“Jos POLITICA fricii!”

 |  00:44
“Jos POLITICA fricii!”

Pare că guvernul ne iubește doar când tremurăm de frică: timp de câteva săptămâni, discursul oficial despre Covid-19, pericolele sale, faptul că, probabil, nu va dispărea (cel puțin pe termen scurt) și precauțiile necesare pentru prevenirea lui au invadat din nou spațiul public.

Astfel se exprimă eseistul și antreprenorul Philippe Manière, care spune în Le Figaro că ar fi periculos pentru oameni să nu se mai protejeze în fața Covid, dar guvernul trebuie să găsească echilibrul corect între prudență și politica fricii. Manière este președintele Vae Solis Communications și a publicat recent cartea electronică “Le Pangolin et l’ISF”.

Vizavi de iubirea guvernului asezonată cu frică, eseistul mai spune în Le Figaro că “într-un anumit sens, această poziție prudentă este de înțeles și chiar laudabilă. Ar fi periculos pentru populație să lase garda jos și ar fi iresponsabil din partea autorităților să-i invite să facă acest lucru sugerând că pandemia a fost depășită – pentru că nu este așa. Dar întrebarea care apare astăzi și care devine din ce în ce mai urgentă este legată de limită: menținerea prudenței este un lucru, a lăsa anxietatea, chiar panica, să se instaleze, este un altul”. Philippe Manière nu contestă faptul că virusul există. “Cu toate acestea, cunoștințele pe care le avem au crescut constant de la izbucnirea virusului și se dovedește că cea mai mare parte a ceea ce am aflat despre el este mai degrabă liniștitor (…). A fost stabilit că transmiterea prin contact cu suprafețe inerte contaminate, ipoteză care a provocat mult timp spaimă, este mult mai puțin de temut decât a fost la începutul epidemiei - unii experți chiar cred că este aproape pură teorie, deoarece cazurile dovedite sunt rare.

În sfârșit, se pare, deși acest lucru rămâne de confirmat, că boala omoară mai puțin astăzi (ca procent din pacienții pozitivi) decât atunci când a început”.

Lucru de neînțeles

Pe același ton gen “Jos POLITICA fricii!”, eseistul mai subliniază că, în mod paradoxal, autoritățile par cu atât mai inclinate să utilizeze principiul precauției pe măsura ce aceste „vesti bune” (relative!) se acumulează. “Cu siguranță nu pledam aici pentru cine știe ce relaxare naivă. Dar, așa cum am fi înțeles o înăsprire a regulilor dacă situatia s-ar fi deteriorat, este greu de înteles de ce îmbunătățirea sa incontestabilă nu pare să aibă niciun impact asupra executivului, care contiuă să se concentreze asupra riscurilor asociate cu boala. Acest lucru este cu atât mai neînțeles cu cât problema epidemiei, deși foarte grea, nu este atât de gravă cum ne-am imaginat acum câteva luni. Cu toate cauzele combinate, cifrele mortalității vor arăta, în retrospectivă, doar o mică denivelare pe parcursul a câteva luni, aflată deja în proces de netezire. Desigur, izolarea a contribuit ca numărul victimelor să nu fie foarte mare – și ca alte decese decât cele legate de Covid (accidente rutiere etc.) să fie . Totuși: faza <circulației foarte active a virusului> (pentru a folosi terminologia din martie și aprilie) este depășită”.

Al doilea val

Autorul articolului din Le Figaro abordează și “problematica“ celui de-al doilea val, potrivit smartradio.ro. “Am fost amenințați de câteva luni, cu siguranță nu îl putem exclude, în teorie, dar încă nu a apărut nicăieri în lume: oriunde s-a observat o creștere a cazurilor Covid, aceasta a fost redusă și analizată ca fiind o reînviere a valului. De ce, atunci, să menținem frica așa cum uneori guvernele par să facă? Poate pentru că politicienii cred, contrar înțelepciunii populare, că frica ține pericolul departe. Este evident că dacă le este frică pentru ei înșiși și pentru cei dragi, oamenii vor fi mai atenți la celebrele gesturi de prevenție și vor purta mască. Pentru a evita o prăbușire socială este absolut imperativ ca guvernul să trimită alte semnale, decât cele de pericol general și iminent”.

Privare de libertate

Eseistul mai evidențiază că problema o reprezintă faptul că  “întreaga populație este lipsită de libertate! Nu doar de libertatea - de a ieși, de a ne distra, care se poate înțelege că are limite temporare și proporționale”. Cei care pledează pentru aplicarea strictă a principiului precauției uită adesea că sectoarele economice cele mai afectate de criza care a urmat izolării sunt mari angajatori ai lucrătorilor necalificați și că școlile care au fost incapabile să ofere cursuri online din martie până în iunie sunt statistic mai des localizate în zone defavorizate. Nu toată lumea are norocul de a putea lucra de acasă sau de a avea un profesor la distanță.

Potrivit lui Manière, dacă guvernul francez dorește să evite un accident social, dacă dorește sincer creșterea și repornirea, “este absolut imperativ ca guvernul să trimită alte semnale decât cel al pericolului general și iminent. Trebuie să-și afirme rapid dorința de a reporni mașina economiei complet și cât mai rapid, limitând orice impediment impus populației la ceea ce este strict necesar. Astfel, dacă o a doua izolare trebuie să existe, atunci aceasta va trebui să fie selectivă, urmărind desigur să protejăm persoanele în vârstă și persoanele cu boli care le cresc vulnerabilitatea la Covid-19, dar și să protejeze economia cât mai mult, asigurând mobilizarea tuturor celorlalți. Și acest lucru trebuie făcut imediat”.


Aparut in Puterea24 / Ultima modificare in data de: 2020-07-25



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE