Două studii sugerează că dacă ne bucurăm de relații satisfăcătoare cu partenerii, familia, prietenii și colegii de serviciu și dacă facem exerciții fizice cel puțin o dată pe lună, ne putem îmbunătăți sănătatea fizică și mentală la bătrânețe. Problema e că numărul românilor care fac sport e din ce în ce mai mic, scrie Mediafax.
La nivel mondial, speranța de viață e în continuă creștere.
La nivel mondial, oamenii trăiesc mai mult și fiecare țară din lume se confruntă cu o creștere a numărului și a proporției de persoane în vârstă. Numărul persoanelor cu vârsta de 80 de ani sau mai mult se va tripla între 2020 și 2050, ajungând la 426 de milioane.
Două noi cercetări publicate de British Medical Journal și citate de The Guardian aruncă o nouă lumină asupra atitudinilor care ar putea contribui la îmbunătățirea șanselor noastre de a ne bucura de o stare de sănătate bună la bătrânețe.
Primul studiu a constatat că relațiile satisfăcătoare cu partenerii, rudele, prietenii și colegii sunt legate de un risc mai mic de a acumula afecțiuni multiple pe termen lung la bătrânețe.
Cu cât aceste relații sunt mai puțin satisfăcătoare la 40 și 50 de ani, cu atât mai mare este riscul de a avea mai multe boli mai târziu în viață, sugerează cercetarea.
Tot mai multe dovezi indică o legătură între relațiile sociale puternice și o stare de sănătate bună la vârste înaintate, dar până acum nu se știa dacă aceste conexiuni ar putea reduce riscul de afecțiuni multiple pe termen lung sau de multimorbiditate.
Studiul a analizat date de la aproape 8.000 de femei din Australia care nu sufereau de 11 afecțiuni comune pe termen lung și care aveau între 45 și 50 de ani când a început studiul în 1996. La fiecare trei ani, acestea au raportat nivelul de satisfacție față de partenerii, membrii familiei, prietenii și colegii de serviciu.
Ele au fost urmărite timp de 20 de ani pentru a vedea dacă au dezvoltat diabet, hipertensiune, boli de inimă, accident vascular cerebral, boli pulmonare obstructive cronice, astm, osteoporoză, artrită, cancer, depresie sau anxietate.
Cercetătorii au constatat că cei care au raportat cel mai scăzut nivel de satisfacție cu privire la relațiile lor sociale aveau un risc dublu de a dezvolta afecțiuni multiple, în comparație cu cei care au raportat cel mai ridicat nivel de satisfacție.
Rezultate similare au fost găsite în fiecare tip diferit de relații sociale, potrivit rezultatelor publicate în revista General Psychiatry.
Deși studiul a inclus doar femei australiene, ceea ce înseamnă că rezultatele ar putea să nu se aplice bărbaților sau altor culturi, constatările au avut "implicații semnificative" pentru sănătate, au declarat cercetătorii de la Universitatea din Queensland.
Rezultatele evidențiază "beneficiile inițierii sau menținerii unor relații sociale de înaltă calitate și diverse pe parcursul vârstei mijlocii până la începutul vârstei a treia", au explicat ei.
"În al doilea rând, la nivelul comunității, intervențiile axate pe satisfacția sau calitatea relațiilor sociale pot fi deosebit de eficiente în prevenirea progresiei afecțiunilor cronice. În al treilea rând, la nivel de țară și la nivel global, legăturile sociale ar trebui să fie considerate o prioritate de sănătate publică în prevenirea și intervenția asupra bolilor cronice".
Un al doilea studiu a constatat că activitatea fizică regulată la orice vârstă este legată de o mai bună funcționare a creierului la bătrânețe, iar menținerea unei rutine de exerciții fizice pe tot parcursul vieții adulte pare a fi cea mai bună soluție pentru a păstra luciditatea mentală și memoria și pentru a evita afecțiuni precum demența.
Este binevenită chiar începerea exercițiilor fizice la 60 de ani pentru îmbunătățirea funcției cognitive, sugerează cercetarea condusă de University College London și publicată în Journal of Neurology, Neurosurgery and Psychiatry.
Studiul a analizat date de la 1.417 persoane cu privire la cât de multe exerciții fizice au făcut de-a lungul a patru decenii. Sondajele au fost efectuate de cinci ori de-a lungul vieții adulte, când oamenii aveau 36, 43, 53, 60-64 și 69 de ani.
Testele cognitive, plus cele care analizează viteza de procesare și memoria, au fost efectuate odată ce oamenii au ajuns la 69 de ani. Cei care au fost activi din punct de vedere fizic de cel puțin una până la patru ori pe lună în toate cele cinci sondaje separate au obținut cele mai bune rezultate la teste.
"Cel mai mare efect cognitiv a fost observat pentru cei care au rămas activi fizic pe tot parcursul vieții", a declarat autorul principal, Dr. Sarah-Naomi James: ”cu cât un individ este activ mai mult timp, cu atât este mai probabil să aibă o funcție cognitivă mai bună mai târziu în viață".