2020-09-28 03:15

POLITICO: Iranul a pus cale asasinarea ambasadorului SUA în Africa de Sud, ca răzbunare a uciderii generalului Qassem Soleimani

 |  14:36
POLITICO: Iranul a pus cale asasinarea ambasadorului SUA în Africa de Sud, ca răzbunare a uciderii generalului Qassem Soleimani

Prestigioasa publicație internațională afirmă într-o anchetă publicată recent că Guvernul iranian ar avea în vedere asasinarea ambasadorului american în Africa de Sud, Lana Marks. Lucru confirmat de rapoartele de informații americane, potrivit unui oficial al guvernului SUA familiarizat cu problema și al unui alt oficial care a văzut informațiile.

Știrile despre complot vin în timp ce Iranul continuă să caute modalități de a riposta pentru decizia președintelui Donald Trump de a-l fi ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani la începutul acestui an, au spus oficialii. Dacă asasinatul ar fi dus la capăt, ar putea genera dramatice tensiuni între SUA și Iran și ar putea crea presiuni enorme asupra lui Trump care este în mijlocul unui sezon electoral și așa tensionat.

Datoria de avertizare

 

Oficialii americani au fost conștienți de o amenințare generală împotriva ambasadorului, Lana Marks, încă din primăvară. Dar informațiile despre amenințarea la adresa ambasadorului au devenit mai specifice în ultimele săptămâni. ”Ambasada Iranului la Pretoria este implicată în complot”, a declarat un oficial al guvernului SUA.

Totuși, atacarea lui Marks este una dintre mai multe opțiuni. Oficialii americani consideră că regimul Iranului are în vedere represalii, deoarece generalul, Qassem Soleimani, a fost asasinat de o lovitură cu drone americane în ianuarie 2020. La acea vreme, secretarul de stat Mike Pompeo a declarat că SUA l-au ucis pe Soleimani pentru a restabili echilibrul militar din zona Iranului.

O directivă a comunității de informații cunoscută sub numele de  „Datoria de avertizare”solicită agențiilor americane de spionaj să anunțe o potențială victimă în cazul în care informațiile indică faptul că viața lor ar putea fi în pericol; în cazul oficialilor guvernului SUA, amenințările credibile ar fi incluse în briefing-uri și planificarea securității. Lana Marks a fost atenționată de amenințare, a declarat oficialul guvernului SUA. Informația a fost, de asemenea, inclusă în CIA World Intelligence Review, cunoscută sub numele de WIRe, un produs clasificat accesibil doar înalților oficiali de politici și securitate din guvernul SUA, precum și anumitor parlamentari și personalul acestora.

 

Cine este ambasadorul Lana Marks

 

Lana Marks, 66 de ani, a fost numită  ambasador al SUA în octombrie trecut. Ea îl cunoaște pe Trump de mai bine de două decenii și a fost membru al clubului său Mar-a-Lago din Florida. Criticii lui Trump au ridiculizat-o retrogradând-o la nivelul de  „ designer de genți de mână”.

Numai că susținătorii săi spun că este o femeie de afaceri de succes, gențile sale luxoase fiind vândute cu sume de până la 40.000 USD, ea fiind chiar prietena personală a regretatei prințese Diana. Marks s-a născut și în Africa de Sud și vorbește unele dintre limbile cheie ale țării, inclusiv afrikaans și xhosa.

Comunitatea de informații nu este foarte sigură de ce iranienii ar viza-o pe Marks, care are puține legături cunoscute cu Iranul. „Este posibil ca iranienii să fi luat în considerare lunga ei prietenie cu Trump”, a declarat un oficial al guvernului SUA.

Guvernul iranian operează, de asemenea, rețele clandestine de spionaj de decenii în Africa de Sud, au menționat oficialii americani. De altfel în 2015, Al-Jazeera și The Guardian au dezvăluit  documente ale serviciilor de informații  care detaliau o vastă rețea secretă de agenți iranieni în Africa de Sud. Marks poate fi, de asemenea, o țintă mai ușoară decât diplomații SUA din alte părți ale lumii, cum ar fi în Europa de Vest, unde SUA au relații mult mai puternice cu organele locale de aplicare a legii și cu serviciile de informații.

Liderii islamiști din Iran au o istorie în a comite asasinate dincolo de granițele țării lor, precum și de a lua ostatici, încă de la preluarea puterii în urma unei revolte populare de la sfârșitul anilor 1970. În ultimele decenii, Iranul a evitat, în general, să vizeze în mod direct diplomații SUA, deși milițiile susținute de iranieni au atacat mult timp facilitățile și personalul diplomatic al SUA în Irak.

 

Uciderea generalului Soleimani

 

Trump a pretins, după uciderea lui Soleimani, că generalul iranian ar fi planificat atacuri asupra misiunilor diplomatice americane, deși oficiali americani au spus mai târziu că pun la îndoială spusele sale. „Încercau să arunce în aer ambasada noastră”, a spus Trump în ianuarie, referindu-se la complexul diplomatic imens american puternic fortificat din Irak. Mai târziu, într-un interviu acordat Fox News, el a precizat: „Pot  dezvălui că a fost vorba probabil, de patru ambasade”.

La câteva zile după moartea lui Soleimani, Iranul a lansat un atac cu rachete balistice asupra unei baze militare din Irak care adăpostea forțele SUA, provocând leziuni traumatice ale creierului câtorva zeci de soldați americani. Trump a refuzat să riposteze și a spus : „Iranul pare să stea în picioare, ceea ce este un lucru bun pentru toate părțile implicate și un lucru foarte bun pentru lume” - deși ulterior a anunțat noi sancțiuni asupra regimului iranian și l-a avertizat împotriva unor noi măsuri de represalii.

 

Unii analiști, totuși, au spus la vremea respectivă că Iranul va căuta probabil alte modalități de a răzbuna moartea lui Soleimani. Generalul Kenneth McKenzie, șeful Comandamentului Central al SUA, a fost în fruntea listei de asasinate a Iranului la începutul acestui an. Potrivit unor rapoarte media McKenzie a spus recent că se aștepta la un nou „răspuns” de la Iran în fața prezenței continue a Americii în Irak.

"Nu știu care va fi natura acestui răspuns, dar cu siguranță vom fi pregătiți pentru el, dacă ar avea loc", a spus McKenzie.

SUA a confirmat că intenționează să reducă prezența trupelor SUA în Irak de la 5.200 la 3.000 până la sfârșitul lunii septembrie. În timpul unui forum online în august, McKenzie a declarat că Iranul este „problema noastră centrală” în regiune și a recunoscut că pericolul reprezentanților iranieni din Irak a complicat eforturile SUA împotriva lui ISIS - organizația și mișcarea teroristă sunnită radicală. "Amenințarea împotriva forțelor noastre din partea grupurilor militante șiite ne-a determinat să punem resurse pe care altfel le-am folosi împotriva lui ISIS pentru a ne asigura propria apărare și care ne-a redus capacitatea de a lucra eficient împotriva lor", a spus el.

Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă nu a răspuns  la aceste comentarii. Deasemenea nici un oficial iranian de la misiunea Iranului la Organizația Națiunilor Unite și nici un oficial al ambasadei sud-africane la Washington, nu au comentat. Purtătorii de cuvânt ai Departamentului de Stat, CIA și Biroul Directorului de Informații Naționale au refuzat de asemenea, să comenteze.

 

Dușmănie veche între SUA și Iran

 

SUA și Iranul au fost și sunt vrăjmași de neîmpăcat de zeci de ani, confruntându-se în mod deschis uneori –  și în diplomație - dar purtând mai des o luptă subterană pentru putere și influență în întregul Orient Mijlociu.

Sub Trump, cele două țări  s-au îndreptat de-a dreptul către un conflict militar în mai multe ocazii. Vara trecută, SUA au dat vina pe Iran și pe reprezentanții săi pentru o serie de explozii ce au avut loc pe petrolierele americane. Iranul a doborât o dronă americană, iar SUA au reușit ulterior să dea jos o dronă iraniană.

După ce Iranul a doborât drona americană, SUA aproape că a autorizat un atac direct asupra solului iranian, dar s-au oprit la timp după ce au ajuns la concluzia că 150  de persoane ar putea muri în urma atacului, o lovitură ce ar fi putut fi disproporționată. Disputele țărilor s-au adâncit în lunile următoare, în special în Irak, unde America și SUA s-au angajat de mult timp în război prin intermediari.

Apoi, la începutul lunii ianuarie, Statele Unite au organizat un atac aerian care l-a ucis pe Soleimani în timp ce se afla în vizită la Bagdad. A fost o escaladare majoră a conflictului dată fiind importanța lui Soleimani în Iran, deși oficialii americani au descris-o ca pe o măsură defensivă.

Soleimani a condus Forța Quds, o unitate a Corpului de Paza Revoluționară Islamică din Iran care supraveghează o mare parte din activitățile militare ale țării în afara granițelor sale. Americanii l-au văzut responsabil pe Soleimani  pentru moartea a numeroase trupe americane din regiune.

 

Iranul a promis să riposteze. Prima sa mișcare majoră a fost atacul cu rachete din 8 ianuarie asupra bazei militare al-Asad din Irak. Dar, în același timp, o rachetă iraniană a doborât un avion civil în care au fost uciși 176 de oameni și a produs furie în interiorul Iranului din cauza incompetenței regimului și explicațiilor schimbătoare pentru incident.

 

Iranul și Africa de Sud au cooperat pe mai multe fronturi în ultimele decenii, inclusiv la Națiunile Unite, unde Africa de Sud a pledat pentru Iran. Zăcămintele de uraniu din Africa de Sud sunt considerate a fi de un interes major pentru Iran, deoarece își intensifica programul nuclear, despre care Teheranul a insistat întotdeauna că este destinat unor scopuri energetice pașnice. Perechea Africa de Sud-Iran are și o

relație militară după ce a semnat un pact de apărare comun. 

 

Cu aproape un deceniu în urmă, SUA au arestat și, în cele din urmă, au condamnat la închisoare un bărbat iraniano-american despre care se presupune că ar fi încercat să angajeze asasini din cartelul mexican de droguri pentru a-l ucide pe ambasadorul Arabiei Saudite în Statele Unite, în timp ce lua masa la Cafe Milano, un restaurant elegant din Washington, frecventat de bogații orașului. SUA l-a acuzat la acea vreme pe Soleimani de punerea la cale a complotului.


Aparut in Puterea24 / Ultima modificare in data de: 2020-09-15



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


Autocar