Ea va fi, de asemenea, primul vicepreședinte american care va vizita Vietnamul. Administrația Biden a anunțat vizita vicepreședintei Harris la sfârșitul lunii iulie, ca parte a operațiunilor diplomatice intense ale SUA, concentrându-se pe Asia de Sud-Est. Astfel în prealabil, Secretarul Apărării SUA, Lloyd Austin, Secretarul Adjunct de Stat al SUA, Wendy Sherman, și Ambasadorul SUA la Organizația Națiunilor Unite, Linda Thomas-Greenfield, au vizitat, de asemenea, regiunea în ultimele luni de zile. De altfel și Secretarul de stat american Antony Blinken a participat la diferite evenimente la nivel ministerial legate de ASEAN la începutul lunii august. ”Aceste activități de profil reflectă încercarea administrației Biden de a repara relațiile cu țările din Asia de Sud-Est. Unii analiști geostrategici spun că atenția diplomatică a administrației Biden în prima jumătate a anului a fost Europa, iar în a doua jumătate s-a axat pe Asia de Sud-Est”, notează ziarul oficial a guvernului d ela Baijing, Global Times.
Momentul ales este unul jenant pentru diplomația americană
”Deși vizita a fost planificată mai devreme, momentul vizitei este unul jenant pentru administrația Biden. Retragerea pripită a SUA din Afganistan a declanșat schimbări în situația țării. Acest lucru creează o criză de încredere în rândul aliaților și partenerilor americani. Deși este pentru prima dată când Harris pune piciorul în Asia de la preluarea mandatului, ea trebuie să se ocupe de un nou cartof fierbinte - pentru a-i liniști pe cât posibil pe aliații regionali cu privire la problema Afganistanului. Kamala Harris este nouă în diplomație, astfel că există îndoieli mari cu privire la faptul că își poate permite să-și asume această sarcină importantă” , mai precizează oficiosul guvernului chinez.
În analiza globaltimes.cn retragerea de către Washington a diplomaților din Kabul este privită ca ”o lașitate maximă similară modului în care SUA și-a evacuat ambasada din Saigon în urmă cu 41 de ani. Analiștii globali, inclusiv experți americani, au subliniat că acesta este un eșec militar și diplomatic imens al SUA.”
Există în principal două scopuri ale vizitei lui Harris. La suprafață, se poate vedea revitalizarea alianței și parteneriatului dintre SUA și țările din Asia de Sud-Est și atingerea obiectivului unui Indo-Pacific liber și deschis pe această bază. ”Cu toate acestea, nucleul este consolidarea în continuare a prezenței regionale a SUA, transformând astfel Asia de Sud-Est într-o frontieră împotriva Chinei.”
Pe măsură ce situația din Afganistan continuă să fie fierbinte, înainte de a avansa Strategia indo-Pacifică, administrația Biden trebuie să demonstreze că angajamentul său față de Asia de Sud-Est nu va fi retras brusc, așa cum a făcut în Afganistan. Aceasta este o provocare foarte dificilă și, evident, este greu pentru vicepreședinta Harris să îndeplinească această sarcină. Lui Harris îi lipsește experiența diplomatică, ea nu a avut aproape nicio interacțiune cu țările din Asia de Sud-Est sau cu liderii lor. În plus, se crede că are o influență limitată asupra politicii externe a administrației Biden. ”Prin urmare, țările regionale pot alege să aștepte și să vadă, în loc să urmeze imediat Washingtonul” conchide globaltimes.cn.
După epoca Trump, țările ASEAN se simt neglijate
Problema mai mare este că, după administrația Trump, țările din Asia de Sud-Est se simt în general neglijate și trădate. În fața accelerării actelor diplomatice ale administrației Biden, aceste țări pot simți un sentiment de ușurare față de „Trumpism”. Cu toate acestea, nu își vor relaxa vigilența. Ele vor trebui să vadă dacă administrația Biden poate continua să investească într-o astfel de diplomație. În prima jumătate a anului, administrația Biden a văzut cu ochi reci Asia de Sud-Est. În schimb, aceeași administrație a accelerat Strategia indo-Pacifică și interacționează frecvent cu Japonia, Coreea de Sud și India și vrea modernizarea Quad (Dialogul Patrulaterului de securitate cunoscut sub numele de Quad, este un dialog strategic între USA, Japonia, Australia și India). Acest lucru a făcut ca țările din Asia de Sud-Est să devină confuze. Și se ridică o întrebare legitimă: întărirea bruscă a legăturilor cu Asia de Sud-Est de către administrația Biden, este doar o fulgerare de moment în diplomația americană?
Pentru administrația Biden, călătoria lui Harris ar trebui să consolideze Strategia indo-Pacificică în Asia de Sud-Est pentru a începe concurența cu China dintr-o „poziție de forță” mai bună. Cu toate acestea, problema este că multe țări din Asia de Sud-Est nu cred că viziunea lor despre Indo-Pacific este complet compatibilă cu Strategia Indo-Pacific a SUA. Țările regionale consideră în general Indo-Pacificul mai degrabă ca un concept geografic decât ca o confruntare geopolitică.
Mai important, aceste țări nu vor să fie împinse și conduse de o putere străină de regiune. Pentru țările din Asia de Sud-Est, politica lor pe termen lung este de a menține un echilibru delicat între puterile majore, respectând în același timp poziția centrală a ASEAN în cooperarea regională. Intervenția SUA, în special modernizarea Quad-ului, poate afecta poziția dominantă a ASEAN.
Acest lucru ar putea face ca țările din Asia de Sud-Est să cadă într-o dilemă: Asia de Sud-Est este foarte probabil să devină un pion al SUA în concurența sa cu China. Acest lucru nu este în interesul țărilor regionale, deoarece afectează negativ pacea și stabilitatea regională.