Astfel, experții militari din Filipine, Vietnam, Brunei, Malaezia sau Japonia, spun că acest fapt reprezintă o amenințare gravă pentru pescarii din zonă. Aflați în propriile lor ape teritoriale, ar putea vedea erupția violenței ce ar putea atrage într-un conflict potential SUA, care este aliat al Filipine prin tratatul de la Manila.
„Această nouă lege care permite găzii de coastă a Chinei să tragă asupra navelor aflate în apele disputate, este o declarație virtuală de război”, potrivit unui șef militar de la Manila.
Îngrijorare în Filipine
Legislația chineză „contrazice principiul libertății de navigație recunoscut de dreptul maritim internațional”, a declarat Fernando Hicap, președintele Pamalakaya, o federație a micilor organizații de pescari care a manifestat recent în afirmarea suveranității filipineze în zona sa economică exclusivă (ZEE). Într-o declarație, el a avertizat că legea „este practic o declarație de război împotriva țărilor care sunt reclamanți legitimi, ai teritoriului marin revendicat de China”.
Potrivit textului proiectului de lege, gărzii de coastă chineze i se permite să utilizeze „toate mijloacele necesare” pentru a opri sau preveni amenințările navelor străine și specifică circumstanțele în care pot fi utilizate diferite arme de foc aflate în dotarea lor.
De asemenea, permite paznicului de coastă să urce și să inspecteze navele străine în apele revendicate de China și să demoleze structurile construite de alte țări în apele disputate.
Analistul apărării Chester Cabalza, membru la Universitatea Națională de Apărare din Beijing a declarat că legea schimbă regulile jocului, deoarece a transformat o forță „albă”, destinată poliției, căutării și salvării, într-un braț amenințător „gri” al armatei.
„Navele albe ale gărzii de coastă simbolizează toleranța maximă în orice moment pentru a proteja civilii și comercianții de pe mare”, a spus el, în timp ce navele gri sunt „simboluri ale antagonismului și războiului”
În declarația sa, Hicap a subliniat că acest lucru înseamnă că „garda de coastă chineză poate împușca pe oricine, înarmat sau neînarmat, în apele teritoriale pe care le pretind în mod ilegal. Aceasta este o amenințare serioasă pentru pescarii filipinezi ... în apele noastre teritoriale", a mai spus el.
Analistul Cabalza a adăugat că pescarii filipinezi au experimentat deja „hărțuirea directă” din partea gărzii de coastă chineze. „Odată ce noua lege își arată dinții, aceasta va aduce antagonism și moral scăzut poporului nostru. Când legea va intra în vigoare, filipinezii vor simți ... o mare ură împotriva Chinei.”
Pe 26 ianuarie, canalul de știri ANC a difuzat un videoclip filmat de pescarul filipinez Larry Hugo, în vârstă de 42 de ani, arătând că barca lui este urmată de o navă de pază de coastă chineză în apele revendicate de Filipine în apropierea insulei Pag-asa, cunoscută și sub numele de Insula Thitu ocupată de Manila în zona Insulelor Spratly.
Fostul judecător al Curții Supreme Filipine, Antonio Carpio, a declarat că „noua lege chineză încalcă Carta Organizației Națiunilor Unite, care interzice utilizarea forței în soluționarea litigiilor teritoriale sau maritime. Împuternicirea gărzii de coastă chineze pentru distrugerea structurilor străine poate intensifica tensiunile în zonă, inclusiv cele din zona Sierra Madre.
„Un atac armat asupra Sierra Madre ar declanșa operațiunea Tratatului de apărare reciprocă dintre Filipine și SUA”, a spus Carpio, referindu-se la pactul militar dintre Manila și Washington în temeiul căruia oricare dintre națiuni va veni în ajutorul celeilalte în cazul în care acestea vor fi atacate de către un inamic extern.
Vietnamul și Malaysia se tem și ele de amenințările chineze
Potrivit noii legislații înseamnă că „China poate declara zone de excludere în cadrul ZEE din Vietnam sau Malaezia și poate distruge forțat platformele de foraj din Vietnam sau Malaezia în cadrul „zonei cu nouă linii”, prin care Beijingul revendică cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud.
Cabalza a spus: „Dacă China folosește forța pentru a-și apăra teritoriul de inamici, deținerea celei mai mari gărzi de coastă din lume vafi o bombă cu ceas care poate exploda oricând. Aceasta implică faptul că China poate purta război cu orice țară care îșii apără interesele maritime. Utilizarea gărzilor de coastă în apărarea granițelor maritime este un semn că se poate produce un război plauzibil.”
Un ofițer militar superior în serviciu activ, care a vorbit cu condiția anonimatului, a povestit cum, chiar înainte de adoptarea legii, piloții militari care zboară peste insula filipineză Palawan vor auzi un avertisment radio de la garda de coastă chineză că intră pe teritoriul chinez.
În ultimii ani, strategia maritimă a Beijingului a vizat ca garda de coastă să fie împinsă din ce în ce mai mult într-un rol agresiv. În 2016, China a început să construiască cele mai mari fregate și distrugătoare din lume pentru pază de coastă destinate patrulării în Marea Chinei de Sud. Nave militare sunt atât de mari încât au fost poreclite „monștrii” de către analiștii apărării și descrise ca „adevărate nave de război” de revista conservatoare americană de afaceri internaționale The National Interest.
Între timp, SUA au răspuns apelând și la garda de coastă. În noiembrie 2020, Voice of America a raportat că Marina SUA va desfășura nave de pază de coastă ca „răspuns rapid” în Marea Chinei de Sud „pentru a proteja interesele SUA și ale partenerilor săi din regiune”.
Și Japonia se simte amenințată
În urmă cu câteva zile, Japonia a devenit prima țară care a depus o notă diplomatică la Națiunilor Unite pe problematica Mării Chinei de Sud, respingând totodată poziția Chinei conform căreia desenarea liniei de bază teritoriale maritime în jurul insulelor și recifelor pe care le susține în ape, este conformă cu Convenția ONU pentru dreptul mării și dreptul internațional.
Tribunalul Comercial de la Haga se pronunțase încă din 2016 într-un litigiu susținut de Filipine împotriva Chinei, că unele caracteristici maritime din Marea Chinei de Sud erau la „cote de maree scăzută” care nu generau revendicări de suveranitate și nici nu se bucurau de drepturi maritime.
Totuși, guvernul de la Tokyo, în nota sa, a subliniat că China și-a afirmat „suveranitatea” în spațiul maritim și aerian înconjurător și deasupra acelor linii maritime care ieșeu la suprafață la reflux. China a protestat împotriva „survolului de aeronave japoneze în spațiul aerian care înconjoară Mischief Reef și a încercat să restricționeze libertatea de zbor în Marea Chinei de Sud”.
Momentul depunerii notei Japoniei, a survenit în ajunul depunerii jurământului de către noul președinte al SUA Joe Biden iar Japonia este aliatul său militar de lungă durată în Asia.
Și fostul senator și ofițer al marinei filipineze, Antonio Trillanes, spune că „noua lege chineză a pazei de coastă este menită doar să intimideze ceilalți reclamanți și nu neapărat să folosească forța în primă instanță. Cu toate acestea, cu siguranță vor crește șansele unui posibil conflict armat în Marea Filipinelor de Vest, (ca parte din Marea Chinei de Sud) care face parte din apele teritoriale ale țării”.