Conform ministrului, formatul Bucureşti 9, lansat de preşedintele Klaus Iohannis şi omologul polonez Andrzej Duda, "a adus o valoare adăugată clară, în acest context, asigurând abordări coordonate şi coerente" printre cei nouă aliaţi de pe Flancul estic, dar şi la nivel transatlantic.
"Dacă preşedintele Putin a sperat să ne divizeze, a eşuat. Dimpotrivă, am demonstrat contrariul: există un impuls şi un angajament reînnoit pentru a consolida rezilienţa strategică a Europei, cu sprijinul Statelor Unite. Consiliul European a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de state candidate şi a recunoscut perspectivele europene ale Georgiei. Finlanda şi Suedia au început procesul de aderare la NATO şi noi trebuie să vedem că deciziile de a consolida postura de apărare şi descurajare sunt foarte relevante pentru noi toţi", a spus Aurescu.
Ministrul a reamintit că România este statul membru NATO şi UE care are cea mai lungă frontieră cu Ucraina. În acest sens, a precizat că ţara noastră este conştientă de "ameninţările cu care se confruntă spaţiul euro-atlantic, ca o consecinţă a războiului ilegal declanşat de Rusia" împotriva Ucrainei.
"Nu există ape care să aparţină statelor aliate şi care să fie ameninţate de Rusia aşa cum sunt apele româneşti de la Marea Neagră, aici în Constanţa. De-a lungul coastei Mării Negre se află prima linie de apărare pentru comunitatea euro-atlantică, precum şi prima linie de susţinere pentru partenerii noştri din Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. România a avertizat în mod constant în legătură cu ameninţarea pe care o reprezintă Rusia, în Marea Neagră, după anexarea ilegală a Crimeei. (...) Comunitatea euro-atlantică a ajuns la concluzia că, sub conducerea preşedintelui Putin, Rusia nu este partenerul de încredere, constructiv sau, cel puţin, predictibil pe care îl dorim", a spus Aurescu, citat de Digi24.