Potrivit unui comunicat al UNJR, includerea de către Ministerul Justiţiei, în procedura de selecţie demarată în 6 noiembrie 2020 şi aflată în curs de desfăşurare, printre persoanele selectate ca viitor membru naţional Eurojust a două persoane "asimilate judecătorilor şi procurorilor" este "o vădită încălcare a legislaţiei naţionale şi europene, cu riscul compromiterii anchetelor penale şi a cooperării judiciare dintre România şi celelalte state membre UE".
Astfel, spune sursa citată, în anunţul de începere a procedurii de selecţie s-a indicat în mod "vădit nelegal" că poate fi numită în poziţia de membru naţional Eurojust o persoană care, printre alte condiţii, are o vechime de minimum 12 ani în funcţia de judecător, procuror sau "magistrat asimilat", această din urmă funcţie fiind inexistentă în dreptul naţional şi neavută în vedere de dispoziţiile art. 7 alin. (4) din Regulamentul UE 2018/1727.
"Acest anunţ vine în contradicţie cu procedurile anterioare, la procedura de selecţie a adjunctului membrului naţional Eurojust magistraţii asimilaţi neavând vocaţia de participa, ci exclusiv judecătorii şi procurorii, fiind dificil de înţeles care ar putea fi motivele pentru care, în numirea membrului naţional Eurojust, Ministerul Justiţiei ar urma o procedură diferită de cea pentru selecţia adjunctului", se precizează în comunicat.
UNJR menţionează că dispoziţiile art. 7 din OUG 123/2007 stipulează că membrul naţional român la Eurojust este selectat de ministrul Justiţiei dintre procurorii cu o vechime în magistratură de minimum 12 ani, cu experienţă în combaterea formelor grave ale criminalităţii transnaţionale organizate, a corupţiei sau a terorismului, precum şi cu experienţă practică în domeniul cooperării judiciare internaţionale, iar cele ale art. 2 din Decizia 2002/187/JAI arată că Eurojust este compus din câte un membru naţional, detaşat de fiecare stat membru, în conformitate cu sistemul său juridic, având calitatea de procuror, judecător sau de ofiţer de poliţie cu competenţe echivalente.
Conform Uniunii Judecătorilor, aceste prevederi au fost reiterate prin Regulamentul UE 2018/1727, care, în art. 7 alin. (4), prevede explicit că membrii naţionali şi supleanţii au statut de procuror, judecător sau reprezentant al autorităţii judiciare cu competenţe echivalente cu cele ale unui procuror sau judecător în temeiul dreptului intern al acestora, având, potrivit aceluiaşi regulament, competenţa de a emite sau executa orice cerere de asistenţă juridică sau de recunoaştere reciprocă, de a dispune, solicita sau executa măsuri de investigare, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului.
"Cu ignorarea prevederilor Regulamentului UE 2018/1727, ministrul Justiţiei a iniţiat o procedură prin care a creat premisele ca membrul naţional Eurojust să poată fi desemnat şi dintre magistraţii asimilaţi", afirmă sursa citată.
UNJR îi reaminteşte lui Stelian Ion că asimilarea personalului de specialitate juridică vizează strict o "asimilare" din perspectiva drepturilor şi îndatoririlor judecătorilor şi procurorilor, iar nu din perspectiva atribuţiilor judiciare şi competenţelor specifice exclusiv judecătorilor şi procurorilor, stabilite numai prin lege.
"Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor nu are niciun fel de competenţă judiciară stabilită prin lege, fiind sfidătoare faţă de judecători şi procurori conferirea de către ministrul Justiţiei a unei vocaţii în afara legii acestui personal. Potenţiala desemnare a unui 'magistrat asimilat' ca membru naţional Eurojust ar pune sub semnul întrebării procedurile judiciare penale în care ar fi administrate acte de către o persoană care nu are atribuţiile şi competenţele unui procuror sau judecător, vulnerabilizând atât aceste proceduri judiciare penale, cât şi însăşi respectarea de către România a obligaţiilor sale de membru al Uniunii Europene", mai spune Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.
Uniunea reiterează, cu această ocazie, situaţia personalului asimilat judecătorilor şi procurorilor, care desfăşoară o activitate pur administrativă, dar care de multe ori a ajuns să dobândească drepturi egale sau chiar superioare celor ale magistraţilor, fără a avea şi răspunderea corespunzătoare.
"Procedura de selecţie pentru Eurojust este un nou exemplu al lipsei de respect atât faţă de lege, cât şi faţă de judecători şi procurori şi statutul acestora arătată de ministrul Justiţiei, Stelian Ion, atitudine în care acesta arată constant că excelează. Solicităm, prin urmare, ministrului Justiţiei să reia procedura de selecţie pentru alegerea membrului naţional Eurojust, cu stricta respectare a prevederilor Regulamentului UE 2018/1727 şi să elimine vocaţia personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor de a participa la această selecţie", precizează sursa citată.
Potrivit anunţului publicat de Ministerul Justiţiei, cinci persoane s-au calificat pentru susţinerea interviului în vederea ocupării funcţiei de membru naţional al Eurojust: Daniela Buruiană, Tiberiu Ilie Moldovan, Simona Popa, Mariana Radu şi Mustafa Reyhan.