2020-11-29 09:58

Gabriela Firea, iată ce e de făcut pentru reducerea poluării! Șefii de la mediu din Capitală se fac de râs: spun că poluează încălzirea cu lemne

 |  20:04
Gabriela Firea, iată ce e de făcut pentru reducerea poluării! Șefii de la mediu din Capitală se fac de râs: spun că poluează încălzirea cu lemne

Administrația Firea a avut astazi o întâlnire cu ONG-urile, convocată de pe o zi pe alta, în care mimează din nou preocuparea pentru poluarea aerului din București. Gabriela Firea a promis încă de acum patru ani măsuri concrete, a avut bugete alocate pentru acestea, dar a eșuat în implementarea lor: registrul spațiilor verzi, centura verde, măsuri speciale anti-praf, piste de biciclete, strategii sectoriale pe deșeuri. În lipsa registrului spațiilor verzi, spațiile verzi dintre blocuri continuă să dispară. Mai grav, Gabriela Firea a propus sau a autorizat dispariția a zeci de hectare de spații verzi și aglomerarea orașului prin milioane de metri pătrați construiți suplimentari, sustine Nicușor Dan.

Şefa Departamentului de Mediu din cadrul Primăriei Capitalei, Ioana Şuteu, a declarat, joi, că PM10, adică praful din oraş, intră în alveolele plămânilor şi crează boli grave cardio-respiratorii, una dintre sursele de poluare fiind reprezentată de încălzirea casnică.

„PM10 nu este doar praful pe care îl vedem peste tot. PM10 este acea fracţie nenorocită care intră în alveolele plămânilor şi crează boli grave cardio – respiratorii”, a precizat Ioana Şuteu.

Conform sursei citate, o sursă foarte mare de poluare cu particule în suspensie (PM) o reprezintă şi sistemele de încălzire casnice.

Şefa Departamentului de Mediu din cadrul Primăriei Capitalei mai spune şi că un grad mare de poluare se regăsesşte în centrul oraşului, în zona de case, acolo unde încă sunt bucureşteni care se încălzesc cu lemne.

Primăria Capitalei organizează, joi, o dezbatere privind calitatea aerului în Capitală, la care au fost invitaţi reprezentanţi de la mai multe ONG-uri de mediu.

La dezbatere sunt prezenţi specialişti ai direcţiilor de Mediu, Transporturi şi Investiţii din cadrul Primăriei Capitalei, dar şi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi ai Gărzii Naţionale de Mediu.

Dezbaterea nu a fost lipsită de tensiuni. Reprezentanţii ONG-urilor acuză primăria că nu a făcut public raportul Insititutului de Sănătate Publică, din 2017, care arată că există o legătură certă între poluarea din oraş şi bolile grave cardio-vasculare, precum infarctul au accidentele vasculare.

Marian Ivan, de la OPTAR, a precizat, în timpul dezbaterii că Primăria Capitalei ar minţi atunci când comunică informaţii despre poluare. Reprezentanţii PMB i-au cerut lui Ivan să probeze aceste afirmaţii.

Consecința este că Bucureștiul este cel mai poluat oraș al României, având 5 poluanți cu potențial cancerigen în aerul respirat (benzen, oxid și monoxid de azot, particule fine 10 și 2.5). Benzenul este cancerigen de prim grad, iar expunerea pe termen lung, chiar la concentrații scăzute de oxid și monoxid de azot sau particule fine 10 și 2.5 determină creșterea incidenței cancerului la copii și adulți. Cazurile de cancer par să crească la o rată alarmantă (30.000 de cazuri în 2018, comparat cu 23.000 în 2017 - date extrase din rapoartele oficiale de avocatul în probleme de mediu Marius Petroiu).

Administrația Bucureștiului trebuie să ia măsuri pentru reducerea traficului inclusiv încurajarea transportului alternativ, să controleze prin poliția locală respectarea normelor în șantierele de construcții, să verifice prin laboratorul mobil propriu respectarea normelor la gropile de gunoi, să reducă prin colectare selectivă cantitatea de gunoi la gropile de gunoi, să extindă, nu să reducă spațiile verzi, să nu mai supraaglomereze orașul prin PUZ-uri derogatorii, să nu mai permită așa zise toaletări care distrug copacii și să lase asta la mâna specialiștilor, să extindă rețeaua de copaci de pe spațiile publice, să demareze în sfârșit studiile pentru centura verde.

Nicusor Dan a propus cateva solutii:

1. Primăria Capitalei a avut mai multe proiecte de limitare a poluării atmosferice, nerealizate:

• Realizarea Registrului spațiilor verzi. Au fost alocați în buget 5 milioane lei în 2016 și 2018, nu s-a realizat nimic;

• Implementarea strategiei anti-praf, după efectuarea pe bani europeni a proiectului pilot; proiectul ar fi presupus stropirea străzilor cu substanțe care absorb praful;

• Elaborarea conceptului pentru Centura verde a Bucureștiului, s-au alocat 280.000 lei în 2018, 260.000 lei în 2019, nu s-a făcut nimic;

• Construirea de piste de biciclete, s-au alocat 45 milioane lei în 2016, 2017, 2018, 2019, nu s-a făcut nimic;

• Elaborarea de strategii sectoriale pentru deșeuri din construcții, deșeuri periculoase (medicale), uleiul din gospodării, deșeuri din ambalaje, deșeuri biodegradabile. S-au alocat în fiecare an 150.000 lei pentru fiecare, nu s-a făcut nimic.

2. Primăria a luat măsuri nocive care au dus la creșterea poluării aerului. Numeroase documentații au prevăzut dispariția de spații verzi. Câteva exemple:

• PUZ sector 3, suspendat de instanță, peste 30 hectare

• PUZ sector 4, peste 10 hectare

• PUZ Stejarii în Pădurea Băneasa, 5 hectare

• PUD Kiseleff 45, 1 hectar, anuat de instanță

• PUZ Primăverii 1, 0,5 hectare

• PUZ Modrogan, 0,5 hectare

• Autorizație construire Piața Charles de Gaulle, 0,5 hectare

• Autorizație construire Parcul Tineretului, 2,5 hectare

• Aviz defrișare Parcul Tineretului, 0,7 hectare.

Sutele de PUZ-uri aprobate prin care s-au aprobat miioane de metri pătrați construibili suplimentari au dus și vor duce la supraaglomerarea orașului, congestionarea traficului și la poluare atmosferică suplimentară.

3. În ceea ce privește măsurarea poluării atmosferice:

• Încă din 2016 Bucureștiul avea în lista de investiții un Sistem operativ informațional pentru măsurarea calității aerului. Au fost alocați 7 milioane lei în 2016, necheltuiți, 7 milioane lei în 2017, necheltuiti. Abia în decembrie 2018 s-a aprobat un concept, fără studiu de fundamentare;

• Primăria Capitalei dispune de un laborator mobil de măsurare a calității aerului, pentru care a plătit mentenanță de aprox. 100.000 lei/an. Îi cer Gabrielei Firea să ne spună cum a fost utilizat acest laborator.


Aparut in Puterea24 / Ultima modificare in data de: 2020-01-23



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE