Această zi reprezintă oportunitatea de a sărbători numeroasele forme variate de faună şi floră sălbatică şi de a creşte gradul de conştientizare cu privire la multitudinea de beneficii pe care conservarea lor o oferă omenirii. În acelaşi timp, această zi ne reaminteşte necesitatea urgentă de a intensifica lupta împotriva distrugerii faunei sălbatice şi a reducerii speciilor de către om, care au ample efecte economice, de mediu şi sociale. Având în vedere aceste diferite efecte negative, Obiectivul 15 de Dezvoltare Durabilă al ONU se concentrează asupra stopării pierderii biodiversităţii, notează site-ul https://www.un.org/.
În 2023, Ziua mondială a vieţii sălbatice este marcată sub tema "Partnerships for wildlife conservation", onorând oamenii care fac diferenţa. Parteneriatele funcţionează pe scară largă ori implică un număr de copii sau o şcoală. Pentru unii, ar putea fi organizarea unei activităţi şcolare de vânzări în beneficiul unui grup de conservare, pentru alţii ar putea fi postarea de fotografii online pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la speciile pe cale de dispariţie. Toate aceste acţiuni, la orice nivel, sunt la fel de importante.
Totodată, în această zi, ONU sărbătoreşte un parteneriat special: a 50-a aniversare a Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii de faună şi floră sălbatice pe cale de dispariţie - CITES. Astăzi, această convenţie acordă diferite grade de protecţie a peste 37.000 de specii de animale şi plante, conform site-ului https://www.wildlifeday.org/. De-a lungul celor 50 de ani, parteneriatele au fost în centrul CITES, iar Ziua mondială a vieţii sălbatice va celebra această punte pe care CITES a realizat-o pentru ca aceste parteneriate să se formeze, aducând o contribuţie semnificativă la durabilitatea şi conservarea vieţii sălbatice şi a biodiversităţii.
În conformitate cu această convenţie, agenţiile ONU, organizaţiile din sectorul privat, asociaţiile de binefacere şi organizaţiile neguvernamentale trebuie să continue să lucreze pentru conservarea, utilizarea durabilă a vieţii sălbatice şi în lupta împotriva comerţului ilegal şi a epuizării faunei sălbatice. Susţinerea parteneriatelor existente şi constituirea altora noi este esenţială pentru viitorul vieţii pe pământ. Un efort comun trebuie, de asemenea, depus în schimbarea relaţiei cu natura.
Adunarea Generală a ONU a proclamat, la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni, data de 3 martie drept Ziua mondială a vieţii sălbatice. Prin aceeaşi rezoluţie, secretariatul CITES a fost desemnat, în colaborare cu alte organizaţii ONU, să faciliteze implementarea la nivel global a Zilei mondiale a vieţii sălbatice, menţionează site-ul https://www.wildlifeday.org/.
Prima ediţie a Zilei mondiale a vieţii sălbatice a fost sărbătorită la 3 martie 2014.
Anul trecut, tema zilei a fost "Recovering key species for ecosystem restoration", care a încercat să atragă atenţia asupra stării de conservare a unora dintre speciile de faună şi floră sălbatice ameninţate cu dispariţia şi să conducă discuţiile către găsirea şi implementarea soluţiilor în vederea conservării acestora. Tema s-a aliniat Obiectivelor 1, 12, 14 şi 15 ale Dezvoltării Durabile şi angajamentelor extinse privind atenuarea sărăciei, asigurarea utilizării durabile a resurselor şi conservarea vieţii atât pe uscat, cât şi sub apă pentru a stopa pierderile biodiversităţii, potrivit site-ului https://www.wildlifeday.org.
Prin Convenţia de la Washington, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1975, sunt protejate, în prezent, peste 37.000 de specii de animale şi plante, care au fost catalogate în trei anexe, pe baza gradului de periclitate în care se află. Conform prevederilor CITES, comerţul internaţional cu specii de floră şi faună sălbatice este reglementat printr-un sistem de permise şi certificate, care asigură controlul acestor operaţiuni.
CITES, cu un număr de 184 de părţi (183 de ţări şi Uniunea Europeană), este unul dintre cele mai puternice instrumente de conservare a vieţii sălbatice din lume prin reglementarea comerţului internaţional. O ţară sau o organizaţie de integrare economică regională, pentru care Convenţia a intrat în vigoare, este numită "parte" de către CITES, precizează site-ul https://www.cites.org.
România a aderat la CITES prin Legea nr. 69 din 15 iulie 1994, potrivit site-ului https://www.cdep.ro/.
În perioada 14-25 noiembrie 2022, a avut loc, în oraşul Panama, cea de-a 19 adunare a Conferinţei Părţilor CITES - COP19. O serie de noi măsuri de reglementare adoptate în cadrul COP19, cu privire la sute de specii cuprinse în Convenţie, a intrat în vigoare la 23 februarie 2023. Se vor aplica noi măsuri de control practicilor comerciale pentru majoritatea celor 562 de specii de animale şi plante sălbatice care fac obiectul Anexei a II-a a Convenţiei. Speciile afectate includ specii marine, arbori, amfibieni, broaşte ţestoase (de uscat şi de apă), păsări, peşti şi orhidee. Acestea sunt specii cu roluri extrem de critice în ecosistemele lor, în viaţa de zi cu zi a oamenilor şi în comerţul internaţional. Pe lângă modificările aduse anexelor CITES, la aceeaşi dată au intrat în vigoare cinci noi rezoluţii, modificări a peste 20 de rezoluţii şi peste 360 de decizii. Împreună, aceste măsuri obligatorii din punct de vedere juridic vor fi incluse în legile şi practicile naţionale ale guvernelor din întreaga lume, pentru a asigura un comerţ legal, durabil şi uşor de urmărit cu aceste specii, precum şi pentru a contribui la conservarea lor pe termen lung, menţionează site-ul https://www.cites.org.