2020-10-24 11:47

Petre Țone, de la barbugiu la dorința de vechil peste Oltenița

 |  14:48
Petre Țone, de la barbugiu la dorința de vechil peste Oltenița

Ciuma roșie și ilegalitățile făcute de un fost pușcăriaș în orașul lui Iliescu.

 

De la a nu respecta regulile de circulație în oraș, la vânzări dubiose de terenuri la malul Dunării și în alte zone importante ale Olteniței, de la modificări de PUZ-uri sau PUG-uri până la a transforma primăria în instituție sa privată, de la tăiat copaci în oraș până la a bate palma cu investitori arabi care să aducă otravă în oraș printr-o investiție cu uleiuri uzate de mașină, de la a schimba ziua orașului cu ziua aniversării zilei lui de naștere, până la a renunța la proiecte europene primite moștenire, acestea sunt doar câteva din haiducelile unui primar PSD, înscăunat două mandate în orașul autorului mineriadelor, în orașul celui care a confiscat revoluția din 1990, Ion Iliescu.

Țone Petre: un primar care a făcut de râs orașul, intervenind la televiziuni cu afirmații jignitoare la adresa oltenițenilor pe care i-a făcut alcoolici, insultând internauți ce prezintă realitatea din oraș, agresând cu jigniri grave și atacuri la persoană și la viața privată sau cu interdicții în ședințele de consiliu ca jurnalist prin reprimarea dreptului la libertatea de exprimare a singurului jurnalist din oraș, pentru că a scris despre el și escrocheriile lui. Împreună cu directori puși în funcții publice ale unor instituții subordonate Primăriei sau Consiliului Local, Țone a adus Oltenița într-un punct critic, într-o situație lamentabilă.

Primăria Oltenița a devenit agenție imobiliară în mandatele lui Petre Țone. De când acesta este primar, Oltenița a devenit o feudă. Ca oraș port la Dunăre, aici nu se pot face investiții din cauza vânzărilor ilegale de terenuri la malul vestitului fluviu european, tranzacții efectuate atât în mandatele sale cât și în mandatele altui primar PSD, ambii făcând afaceri cu terenuri în dezavantajul oltenițenilor. aproape Din cauza acestor specimene, orașul s-a transformat în proprietatea celor care au ajuns în funcția de primar doar pentru a se îmbogăți din combinații, din afaceri ilegale cu statul, imobiliare, din supraevaluări pe resursele de la stat pentru profitul lor.

Țone aruncă 16 ha de teren aproape de malul Dunării pe 5 ha de paragină

În vara anului 2014, consilierii majoritari pro Țone PSD au votat un schimb de terenuri între Societatea Evergreen Estates şi Primăria Olteniţa, din care orașul a ieșit în pierdere. Stadionul de 5 ha de teren a fost luat de Țone de la societatea amintită în schimbul a 16 ha de teren la Dunăre. Legislaţia nu permite celor care achiziţionează investiţii de genul bazelor sportive să schimbe destinaţia. Astfel, cei de la Evergreen nu puteau să schimbe destinaţia şi nu puteau fi în poziţia de a negocia în forţă, nici măcar să condiţioneze ridicarea clauzei suspensive din contractul încheiat în anul 2010. Clauza a fost cuprinsă în caietul de sarcini, iar modificarea acesteia după licitaţie era ilegală. Țone a ridicat clauza.

Societatea Evergreen Estates a preluat activele Societăţii Navol SA Olteniţa în anul 2011. Fostul constructor de nave şi echipamente de nave a intrat în procedură de faliment în anul 2008. Cele mai importante unităţi ale Navol au fost şantierul naval, stadionul, clubul din str. Argeşului colţ cu Bd. Republicii, fabrica de oxigen şi un cămin de nefamilişti. Vânzarea activelor s-a făcut prin licitaţie cu strigare.

Otravă pentru oltenițeni cu fabrică de uleiuri expirate, pe un teren dat pe nimic lângă sursa de alimentare cu apă a orașului

Două firme cu sediul în Dubai au convenit prin reprezentanții lor din România să negocieze cu primarul Petre Țone pentru o investiție la Oltenița. Este vorba despre o fabrică de uleiuri uzate (expirate). Grupul Chemie-Tech DMCC din Emiratele Arabe Unite s-au gândit la o investiție de 56 de milioane de euro într-o fabrică de reciclare a uleiurilor, folosite în industria auto.

O concesiune de 80.000 mp ce aparținea de fapt Romsilva (un litigiu între primărie și Romsilva), nu a putut fi folosită pentru scopul lui Țone de a lansa aici o investiție periculoasă pentru sănătatea oltenițenilor. Astfel, Țone a renunțat la suprafața de teren cu litigiu, dar nu a renunțat la idee și a schimbat locația. În toamna anului 2016, a supus la vot consilierilor o Hotărâre de Consiliu Local pentru schimbarea terenului pe care să se construiască fabrica. Concesiunea de pe malul Dunării s-a mutat în interior spre oraș, în zona puțurilor forate pentru consumul cu apă potabilă al cetățenilor. Astfel de investiții cu grad mare de toxicitate prin folosirea de uleiuri reciclabile, nu se fac în apropierea surselor de apă, în acest caz fiind vorba de două : Dunărea și puțurile de mare adâncime.

BERD a trebuit să în calcul acordarea unui împrumut de 15 milioane de euro firmei Green Oil and Lubes SRl, deţinută de grupul Chemie-Tech DMCC. Investiţia atrage şi crearea unei reţele naţionale de colectare a uleiului utilizat, pentru a oferi materie primă necesară unităţii de procesare. Directorul de dezvoltare al Green Oil and Lubes este Adrian Petruş, fost vicepreședinte și director financiar al Rompetrol. Contribuţia BERD este folosită pentru a finanţa, parţial, construcţia acestei fabrici, cu o capacitate de reciclare a uleiului de 73.000 de tone pe an. Deși investiția a fost refuzată de alte orașe din țară, Oltenița este gazda primitoare.

Site-ul firmei Green Oil descrie exact activitatea cu grad ridicat de pericol

Chiar pe site-ul firmei este descris domeniul. Astfel, potrivit green-oil.ro, societatea are ca profil de ”activitate colectarea și regenerarea uleiurilor uzate, care, prin caracteristicile lor, constituie deșeuri periculoase din punct de vedere al protecției mediului”.

În 2018, consilierii oltenițeni conduși de el, cu excepția unuia singur din opoziție, au votat vânzarea unui teren de aproape 25 de ha lângă Ecluza Canal Dunăre-Argeș, în zona Portului Oltenița la un preț derizoriu: aproape 5000 de euro/mp. Zona este sit arheologic, sit Natura 2000, potrivit arheologilor.

Terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 20 km de la granița Romaniei pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul conform al organelor de stat cu atribuții in domeniul siguranței naționale, adică al SRI.

De asemenea, au drept de preemţiume la cumpărarea oricărui teren agricol (în această ordine): co-proprietarii, arendașii, vecinii, fermierii până la 40 de ani din localitatea respectivă şi Statul Român, iar oferta de vânzare trebuie afişată timp de 30 de zile la primăria localităţii în extravilanul căreia se găseşte terenul.

Art. 3 din Lg. 56/1992 arată că ”(1) Frontiera de stat a României este marcată, de regulă, în teren, prin semne de frontieră, ale căror date topogeodezice sunt prevăzute în documentele de demarcare încheiate între statul român și statele vecine.”Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit documentului normativ. În Codul civil se menționează că preempțiunea reprezintă dreptul de a cumpăra cu prioritate un bun, care, în cazul acestei legi, este unul imobil. Totusi, există o excepție de la această situație. Astfel, vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt situate situri arheologice clasate se face potrivit prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Pentru terenurile aflate la 30 km de granita trebuie avizul MApN

Potrivit legii, există tipuri de terenuri ce pot fi vândute doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naționale (MApN), eliberat în urma consultării cu Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Protecție și Pază (SPP), Ministerul de Interne (MI) și Ministerul Justiției (MJ), prin structurile interne specializate.

Terenurile agricole situate în extravilan, pe care se află situri arheologice, unde au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potențial arheologic evidențiat întâmplător, pot fi vândute doar cu avizul specific al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz. În cazul nerespectarii dreptului de preempțiune, tranzacția poate fi anulată.

Mai mult, dacă nu se respectă dreptul la preempțiune, cele două distanțe, respectiv raza de 30 de km de la granița României sau distanța de până la 2400 m față de obiectivele speciale, și nici avizul că preemptorul poate achiziționa acel teren, atunci tranzacția este interzisă și se sancționează cu nulitatea absolută, adică este anulată.

Vestigiile carantinei pot fi valorificate turistic. Terenul de aproape 25 de ha votat 99% de aleșii locali se pare că se află și în spațiul unde există un cimitir al bolnavilor de ciumă, victimele epidemiei din anul 1916-1918. Fabrica de uleiuri uzate va funcționa astfel pe un teren declarat sit arheologic cu avize obținute ilegal sau nu, iar durata concesiunii este pe o perioadă de 49 de ani cu posibilitatea prelungirii. Prețul minim de pornire a licitației a fost de 1,5 lei/mp/an.

Cum se dau avize și ce activitatea mai are Garda de Mediu?

Oltenița, munți de gunoaie și focar de infecție în mandatele lui Petre Țone

Prin nerespectarea proiectului de colectare și gestionare selectivă a deșeurilor, Oltenița a avut mult de pierdut nu doar în bani, dar mizeria colcăie la pubelele de gunoi, factura nu doar cea morală ci și cea de colectare de gunoi, în aceste condiții alese de Țone prin care renunță ilegal și fără urme de conștiință la un proiect european, este mult mai mare decât calculul de a respecta condițiile ADI Ecomanagement Salubris. Fiindcă Oltenița intrase în acest circuit al Ecomanagement Salubris, reprezentanții Asociației Intercomunitare au venit cu câteva propuneri în proiect. Consilierii locali nu au fost de acord cu implementarea noilor reguli ale Ecomanagement, între timp s-a anulat procedura de operare..

Ca să iasă din acest program al Ecomanagement Salubris, Oltenița a avut de dat înapoi 21 de miliarde de lei vechi. Țone a ținut să iasă din el fără să cunoască consecințele.

Programului Operational Sectorial de Mediu conține implementarea proiectului de management al deșeurilor. Prin HCJ nr. 118/24 septembrie 2008 județul Călărași s-a unit cu unitățile administrativ-teritoriale de pe raza județului, în vederea constituirii acestei asociații – ADI Ecomanagement Salubris Călărași.

Ani de zile angajați ai Ecosal Oltenița au descărcat gunoaiele cu potențial ridicat de toxicitate, în zone de unde populația se alimentează cu apă potabilă

Angajați ai Ecosal Oltenița au descărcat resturi menajere în vecinătatea municipiului Oltenița, orașul ajungând să fie înconjurat de gunoi, în multe locuri resturile menajere ocupând spații lângă gospodării.

Ecosal Oltenița este firma de salubrizare aflată sub administrarea Consiliului Local Oltenița.

Fapta celor implicați constituie infracțiune, prevăzută și pedepsită de articolele 96 și 98 din Ordonanța 195/2005 privind protecția mediului. De asemenea, sunt încălcate Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor, Legea nr. 137 din 1995, Legea protectiei mediului (publicata in Monitorul Oficial nr. 70 din 17 februarie 2000), Legea nr. 98/1994, republicată în 2008, Ordonanța nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale actualizată în 2014, Ordonanța de Urgență 78/16 iunie 2000 privind regimul deșeurilor.

Locuitorii orașului sunt nemulțumiți de faptul că prețul gunoiului pe cap de locuitor a crescut de la an la an, iar serviciile sunt dezastruoase.

Zona ecluzei din apropierea fluviului Dunărea, digul format în jurului orașului, partea de sud-est a orașului, un spațiu destul de întins din apropierea fostului combinat de porci ISCIP Ulmeni, în direcția DN 31 Oltenița-Călărași, dar cel mai grav în apropierea puțurilor de mare adâncime, acestea sunt zonele unde mașini de gunoi depozitează resturi de gunoaie de la populație prin Serviciul de Salubrizare. Ceea ce emană un deșeu se infiltrează foarte ușor în pânza freatică a oricărei zone. Astfel, perimetrul unde s-au forat puțurile de mare adâncime și de unde populația se alimentează cu apă potabilă, este considerat bomba ecologică a orașului. După ce gunoiul se aruncă pe furiș în aceste locuri, la scurt timp șoferi cu mașini trimise de primarul Țone vin și îngroapă deșeurile, deși reziduurile menajere și celelalte de zidărie sau de grajd ori peturile, trebuie depozitate în locuri special amenajate.

Toate aceste operațiuni se fac în cunoștință de cauză, cu acceptul primarului Petrică Țone, al directorilor numiți de el de-a lungul timpului, Ion Pițoi și Gheorghe Matei.

Plângerile făcute către Parchet sau Agenția de Mediu Călărași au avut ca finalitate simple mustrări ori interzicerea depozitării în continuare a gunoaielor. Ceea ce nu a împiedicat ca un cunoscut jucător de poker și de barbut ca Petre Țone, să nu facă la fel. De ce nu au primit pedepsele stabilite de legile în vigoare? Ce se întâmplă la Parchetul Oltenița și la Agenția de Mediu Călărași?

Oltenițenii s-au săturat de aceqastă administrare, de cumetriile și nepotismele lui Țone, de interlopii care îi sunt apropiați, de toate matrapazlâcurile pe care făptuitorul Țone le pune în cârca contribuabililor. Oamenii sunt obligați ca din 2012 să suporte consecințele unei politici de feudă, discreționară, de jefuire a banului public, o politică împotriva intereselor și cerințelor lor.

Petre Țone, reprezentant al PSD la primăria Oltenița, a fost condamnat înainte de 1990 la 2 ani de închisoare, pentru cumul de infracțiuni la locul de muncă. Este recunoscut în oraș ca un pătimaș jucător de poker și barbut.


Aparut in Puterea24 / Ultima modificare in data de: 2020-09-23

Mai multe imagini:
Petre Țone, de la barbugiu la dorința de vechil peste Oltenița
zoom




Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE