OPINIE.Mai este loc pentru UE în trenul către Africa?
În februarie 2015, cu mai bine de trei ani și jumătate în urmă, publicam[1] o analiză referitoare la relația UE - Africa.
Atrăgeam atunci atenția asupra instabilității în creștere din zona sub-Sahariana care, în mod inevitabil, va debușa către sudul Europei.
Efectul direct al acestei deprecieri a situației de securitate este creșterea presiunii migratorii asupra Europei și proliferarea rețelelor de trafic de persoane și de crimă organizată care se îmbogățesc din suferința altora.
Lui i se adaugă și creșterea insecurității în interiorul Uniunii Europene - mișcările necontrolate de persoane sunt folosite de organizațiile teroriste, iar rețele de crimă organizată, de cele mai multe ori, „împart personalul” cu grupările teroriste.
Securitatea și stabilitatea sunt indisolubil legate de prosperitatea economică. Acolo unde nu există securitate, nu există nici perspective de dezvoltare economică. Lipsa de perspective economice în rândul tinerei generații, care în multe țări africane reprezintă cel mai numeros segment al populației (de exemplu, în Nigeria, tinerii sub 24 de ani reprezintă 62% din cei 190 milioane de locuitori ai țării[2]), duce la rândul ei la dorința de a găsi un viitor mai bun într-una dintre țările europene.
Ceea ce am spus în 2015, este la fel de valabil și astăzi: este în interesul Uniunii Europene să aibă o prezență mult mai puternică, nu doar politică ci și în domeniul economic și investițional, în Africa. Bineînțeles, nu este doar interesul UE: prezența europeană aduce stabilitate, securitate, dezvoltare, locuri de muncă - iar toate acestea creează condițiile pentru democrații solide, stat de drept și respect pentru drepturile omului.
Din păcate, Europa, deși a avut mereu capacitatea de a fi mult mai prezentă pe continentul African, a ales să fie, până acum, mai mult un spectator.
Nu același lucru se poate spune însă despre alți mari actori globali, iar aici este vorba despre China. În perioada 2000-2014, China a acordat credite guvernamentale de 6 md USD / an țărilor africane, dar în 2015, după summitul de cooperare Africa - China, președintele Xi Jinping a triplat această implicare a Chinei, oferind până la 20 md USD / an. Efectul? Peste 3.000 de proiecte de infrastructură (majoritatea infrastructură critică) au fost realizate cu sprijin chinez.
În aceste condiții, nu pot decât să salut anunțul făcut de președintele Juncker[3] , privind lansarea unei noi Alianțe pentru Investiții Sustenabile și Locuri de Muncă Europa - Africa, ce își propune crearea a 10 milioane de locuri de muncă în Africa, în următorii cinci ani. Acestei ținte i se adaugă cele 44 md EUR în investiții publice și private
17 Sep 2018 |